Cât de sigur este pentru ficat consumul produselor alternative din tutun?

Consumul de tutun prin încălzire crește frecvența inhalărilor, ceea ce conduce la sporirea aportului de nicotină şi de produse dăunătoare secundare inhalate de consumator. 

Stick-urile pentru dispozitive de încălzire se carbonizează. Acest lucru are loc mai cu seamă în cazul în care dispozitivul nu este curățat între utilizări succesive ale stick-urilor. Astfel este eliberată formaldehida cianohidrin, produs cu o toxicitate extrem de ridicată chiar şi în concentraţii foarte mici.

În general, nimic de bine despre fumat:

Este bine cunoscut faptul că fumatul este un important factor de risc pentru numeroase boli. Unele dintre acestea sunt potential fatale: cancer pulmonar, cancer de esofag, de stomac, emfizem pulmonar, bronşită cronică, arterită, afecţiuni cardiace. Fumatul produce modificări importante ale funcţiilor unor organe şi sisteme ale organismului uman, inclusiv sistemul digestiv.

Cifre îngrijorătoare:

  • La nivel mondial, aproximativ o treime din populaţia adultă fumează;
  • Se constată o scădere a numărului de bărbaţi care fumează;
  • Numărul de femei care fumează este în creştere;
  • Numărul de adolescenţi care fumează este mai mare decât în deceniile anterioare.

Ficatul sănătos metabolizează anumite medicamente, alcoolul şi alte substanţe toxice. Fumatul afectează funcţia metabolică a ficatului, scăzându-i capacitatea de a metaboliza medicamentele, acestea fiind acumulate în organism, provocând efecte toxice.

Important: efectele fumatului asupra ficatului dispar odată cu renunţarea la fumat.

Industria tutunului a lansat ideea că produsele care permit consumul de tutun fără ardere sunt mai puţin dăunătoare decât țigările obișnuite. Dar există oare studii în acest sens?

Există o întreagă literatură[i] care susţine că aceste produse nu sunt mai puţin dăunătoare: până la această dată, Organizația Mondială a Sănătății şi Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA) insistă asupra faptului că aceste categorii de produse trebuie să se supună aceloraşi restricţii ca şi produsele din tutun care se consumă prin ardere: ţigarete, ţigări, tutun pentru pipă.

Rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), FCTC/COP(22) din 6 octombrie 2018 recunoaște că produsele de tutun de tip „heat-not-burn” sunt produse din tutun care cad sub incidența Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului (CCCT). Organizația Mondială a Sănătății arată că nu există dovezi care să demonstreze că produsele care încălzesc tutunul sunt mai puțin dăunătoare ca țigările obișnuite. Aşadat, OMS recomandă ca şi aceste produse să facă obiectul reglementărilor care se aplică tuturor produselor de tutun, deoarece tutunul este toxic şi conţine substanţe cancerigene chiar şi în forma sa naturală.

În același timp, Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor a respins cu unanimitate de voturi cererea producătorului Philip Morris de a-și promova produsul care încălzește tutunul ca mai puțin dăunător.

Ce spun producătorii de produse din tutun destinate consumului prin încălzire:

Studii comandate de industria tutunului constată că în acest moment nu este posibilă cuantificarea riscului generat de produsele din tutun care nu arde. Revendicările că acestea ar fi mai puțin dăunătoare ca țigaretele obișnuite nu sunt confirmate de propriile studii ale industriei. Producătorii IQOS și Glo declară că aceste produse expun consumatorii la niveluri mai mici de substanțe toxice și cancerinogene decât o țigară obișnuită.

Agenţia de presă Reuters[ii] a publicat un raport conţinând rezultatele analizelor de laborator efectuate de către „Philip Morris Technology and Operations Testing Laboratories Governance” pentru propria gamă de produse între 2016 şi 2018. Acestea arată un conţinut de:

  • nicotină: 0,47 – 0,49 mg/stick,
  • gudron: 4,3–5,3 mg/stick,
  • monoxidului de carbon: 0,2 mg/stick.

Comparativ, în diferite mărci de țigarete obișnuite cu filtru:

  • conținutul de nicotină variază la nivelul de 0,01- 0,9 mg/bucată,
  • gudron — 0,5–10 mg/bucată,
  • monoxidului de carbon — 0,5–10,0 mg/bucată.

Produsele din tutun destinate consumului prin încălzire conțin aceleași substanțe nocive ca și fumul de țigară, inclusiv compuși organici volatili: acroleină, acetaldehidă, metale grele, formaldehidă, hidrocarburi aromatice policiclice.

Emisiile de nicotină, gudron, monoxid de carbon care rezultă în cazul produselor de tutun consumat prin încălzire sunt în limitele celor rezultate şi cazul consumului de ţigarete obișnuite. Concluzia este că pot avea aceleași efectele pentru sănătatea consumatorilor.

Piaţa produselor de tutun consumat prin încălzire

Renunţarea la nicotină nu se face cu uşurinţă. Este însă greşit să ne imaginăm că producătorii de ţigarete propun soluţii pur comerciale care pot veni în ajutorul în ajutorul fumătorilor.

Marjele de profit pentru produsele de tutun care nu arde sunt cu 30–50% mai mari decât în cazul țigărilor obișnuite.

Cum este afectat ficatul de tutunul consumat prin încălzire[iii]

Este de dorit să facem cele mai sănătoase alegeri posibile nu doar în cazul bolii hepatice ci cu privire la starea generală de sănătate. Reducerea efectelor nocive este un model care a creat o mişcare prin intermediul unor activişti dedicați și a lucrătorilor din domeniul sănătății. La origine, această mişcare s-a născut pentru a-i ajuta pe consumatorii de droguri. Conceptul de reducere a efectelor nocive este însă unul foarte practic, cu aplicabilitate mult mai extinsă.

Reducerea efectelor nocive se realizează practic pornind de la faptul că oamenii fac alegeri personale atunci când consumă anumite produse sau acţionează într-un anumit fel. Tot ce li se poate oferi este sprijinul în sensul reducerii potențialului rău pe care îl pot suferi ca urmare a alegerilor personale.

Cele mai cunoscute exemple de strategii de reducere a efectelor nocive vin tot din zona consumatorilor de droguri:

  • Furnizarea acelor, a seringilor, alte servicii de distribuție create pentru a reduce riscul de infecție în cazul consumatorilor de droguri injectabile;
  • Oferirea de terapii de substituție care înlocuiesc heroina ilegală cu metadonă legală, fără injecție sau alte opioide prescrise;
  • Folosirea naloxonei ca antidot în cazul supradozei de opioide.

Acţiunile menite să reducă efectele nocive nu trebuie să dilueze însă informaţiile corecte şi măsurile de control asupra substanţelor nocive: droguri, alcool, tutun. Societatea trebuie să rămână concentrată asupra acestor comportamente la risc, pentru a putea găsi soluţii eficiente.

Soluţia cea mai potrivită dar şi calea cea mai greu de aplicat este aceea a limitării consumului de substanțe nocive. Prevenirea îmbolnăvirii este cea mai eficientă metodă de a crește durata de viață a oamenilor

S-a discutat mult despre efectele fumatului asupra plămânilor, sistemului cardiovascular, creierului. Numeroase studii au demonstrat potenţialul nociv pe care îl are fumatul asupra ficatului.

Factori de risc metabolic în cazul consumului de produse alternative din tutun

Se înregistrează o rată mai mare de cancer hepatic în cazul persoanelor diagnosticate cu hepatită C care fumează.

Promovarea produselor alternative ţigaretelor clasice: ţigara electronică, stick-urile pentru dispozitivele care încălzesc tutunul, pot lăsa impresia, la o privire superficială, că reduc nocivitatea nicotinei şi a produselor secundare.

Rezultatele unui studiu[iv] recent arată efectele nocive ale consumului de tutun în aceste noi forme comerciale asupra ficatului:  o creștere marcată a acumulării lipidelor hepatice, steatoză hepatică asociată cu stres oxidativ semnificativ mai mare, creșterea nivelului de trigliceride hepatice. Studiul (efectuat pe şoareci, cu o durată de 12 săptămâni) indică faptul că genele asociate cu metabolismul lipidic, biosinteza colesterolului și ritmul circadian au fost cel mai semnificativ modificate în ficat ca răspuns la consumul de tutun în noile sale forme comerciale. S-au înregistrat efecte adverse profunde ale noilor forme comerciale de produse din tutun asupra ficatului, concluziile studiului fiind în egală măsură importante pentru consumatori, pentru autoritatea de reglementare a produselor din tutun şi pentru instituţiile care oferă servicii medicale şi psihosociale persoanelor care consumă produse din tutun.

[i]  Moazed F, Chun L, Matthay MA, et al. ” Assessment of industry data on pulmonary and immunosuppressive effects of IQOS”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054296
Glantz SA., ”PMI’s own in vivo clinical data on biomarkers of potential harm in Americans show that IQOS is not detectably different from conventional cigarettes”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054413
St.Helen G, Jacob III P, Nardone N, et al. ”IQOS: examination of Philip Morris International’s claim of reduced exposure”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054321
Nabavizadeh P, Liu J, Havel CM, et al. ”Vascular endothelial function is impaired by aerosol from a single IQOS HeatStick to the same extent as by cigarette smoke” Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054325
Czoli CD, White CM, Reid JL, et al. ”Awareness and interest in IQOS heated tobacco products among youth in Canada, England and the USA”, Tob Control Epub ahead of print: 07.01.2019 doi:10.1136/ tobaccocontrol-2018–054654
McKelvey K, Popova L, Kim M, et al., ”IQOS labelling will mislead consumers” Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/ tobaccocontrol-2018–054333
Davis B, Williams M, Talbot P. iQOS: evidence of pyrolysis and release of a toxicant from plastic. Tobacco Control Published Online First: 13 March 2018. doi: 10.1136/tobaccocontrol-2017–054104
[ii] https://www.reuters.com/investigates/special-report/tobacco-iqos-science/https://www.reuters.com/investigates/section/pmi/[iii] https://www.hepmag.com/blog/vaping-harm-liver?fbclid=IwAR2I810WfRFXiW3ZvH-o_en7LycJgc0TC0zR3vERW5nHsfkYMMDtF0DFVtw[iv] E-cigarettes and Western Diet: Important Metabolic Risk Factors for Hepatic Diseases. Hasan, Friedman, Shao, Parveen, Sims, Lee, Espinoza-Derout, Sinha-Hikim. Hepatology. 2019 Jun;69(6):2442-2454. doi: 10.1002/hep.30512. Epub 2019 Mar 12.

« Inapoi la lista