Pandemia nu trebuie să întârzie diagnosticarea altor infecţii grave şi nici accesul la tratament

Din 2013, Săptămâna Europeană a Testării încurajează un număr crescut de persoane să îşi afle statusul HIV. Din 2015, Săptămâna Europeană a Testării include şi hepatitele virale în program. În 2020, cele două Săptămâni Europene ale Testării HIV-Hep, cea din luna mai şi cea care începe astăzi, pe 20 noiembrie, s-au desfăşurat în plină pandemie de COVID-19. Un context cu totul nou care a adăugat noi provocări.

Datele recente arată că sunt necesare acţiuni coordonate pentru încurajarea persoanelor care nu se testează pentru HIV-Hep să facă acest lucru şi pentru a evita diagnosticarea cu întârziere. De ce este nevoie de o Săptămână Europeană a Testării pentru HIV-Hep?

Pentru că:

  • Cel puțin una din trei din cele 2,5 milioane de persoane care trăiesc cu HIV în Europa nu știu că sunt HIV pozitive.
  • Jumătate dintre cei care trăiesc cu HIV sunt diagnosticați târziu, au, prin urmare, acces cu întârziere la tratament iar gestionarea stării lor de sănătate este mai complicată.
  • Coinfecţiile cu virusurile hepatitice B şi C sunt frecvente în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV.
  • Aproximativ 13,3 milioane de persoane trăiesc cu hepatită B în regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
  • Aproximativ 15-40% dintre persoanele infectate vor dezvolta ciroză, insuficiență hepatică sau carcinom hepatocelular.
  • 15 milioane de persoane din regiunea europeană a OMS trăiesc cu hepatită C şi, cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu această infecţie rămân nediagnosticate, o foarte mică parte dintre acestea, 3,5%, primește tratament.
Consiliere, navigare în sistemul medical, servicii medicale pentru persoanele diagnosticate cu infecţii HIV-Hep

Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră, a declarat: „Navigarea în sistemul medical este dificilă pentru pacienți.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, călătoria pacientului cu infecţii virale transmise prin sânge – HIV-Hep, ar trebui să se facă de la suspiciune la testare, diagnosticare, tratament şi monitorizare, fără întreruperi ori blocaje. Dar acesta este un model teoretic. Tot din datele prezentate de OMS aflăm că există un număr foarte mare de persoane care încă nu îşi cunosc starea, care sunt diagnosticate târziu, care nu au acces la tratament. 

Noi am reuşit să elaborăm şi să susţinem de-a lungul anilor un model integrat de servicii care răspunde nevoilor persoanelor diagnosticate şi care acoperă lipsurile din sistemul public, fără a dubla servicii deja existente. Persoanele care solicită servicii de îngrijire pe termen lung la Baylor ajung să îşi poată gestiona cu succes starea de sănătate.

Testarea este primul pas pentru a diagnostica, apoi începe procesul laborios de investigații. Programul nostru permite accesul pacienţilor la serviciul de navigare, la consiliere psihologică, asistenţă socială, servicii medicale cum ar fi acoperirea costurilor cu analizele medicale pentru persoanele neasigurate sau care se află în situaţii economice precare.”

Ce aduce nou această ediţie la Fundaţia Baylor Marea Neagră

De la Mihaela Bogdan, director de programe, aflăm următoarele: „Contextul sanitar actual ne-a pus, în luna mai, în faţa unei provocări, şi anume aceea de a reorganiza activitatea de testare, la finalul stării de urgenţă.

Atunci se încheia, sperăm noi şi singura întrerupere, de câteva săptămâni, a programului de testare voluntară şi gratuită pe care îl derulăm în comunitate şi care poate fi accesat de oricine doreşte să îşi afle statusul.

Testarea pentru HIV şi hepatite virale continuă la Baylor, cu programare prealabilă, aşa cum beneficiarii serviciului sunt deja obişnuiţi. Am luat toate măsurile pentru siguranţa dumneavoastră şi am instituit un set de reguli pentru limitarea transmiterii COVID-19 pentru beneficiarii serviciului de consiliere şi testare pentru HIV-Hep.

Astfel, îi informăm pe toţi beneficiarii serviciului că:

  • Ora programării trebuie respectată cu o mai mare stricteţe, orice întârziere atrăgând după sine anularea testării şi o reprogramare, în funcţie de locurile disponibile,
  • Accesul însoţitorilor este permis numai în cazul în care prezenţa acestora este strict necesară, cum ar fi în cazul minorilor: tutore, reprezentant legal sau al persoanelor care nu se pot deplasa singure,
  • Numărul persoanelor prezente în acelaşi timp în sala de aşteptare este limitat
  • Este obligatorie folosirea echipamentului personal de protecţie pe care îl punem la dispoziţie în mod gratuit la intrarea în clădire. Persoanele care accesează serviciul gratuit de testare voluntară au obligaţia de a purta protecţiile pentru încălţăminte şi măştile pe tot parcursul vizitei la centrul de testare pentru HIV-Hep al Fundaţiei Baylorşi să folosească dezinfectantul de mâini ori de câte ori este nevoie.
  • În vederea limitării expunerii inutile la riscuri, beneficiarii serviciului de testare voluntară au obligaţia de a urma instrucţiunile primite de la personalul centrului – recepţioner, consilier, personal medical, etc., pe tot parcursul timpului petrecut în centru.
  • Pentru scurtarea timpului petrecut în cabinet, sesiunea de consiliere pretestare a devenit una de tele-consiliere: persoanele programate la testarea HIV-Hep sunt contactate telefonic de consilierul de testare, completând împreună chestionarul de evaluare a riscului de expunere la hepatite şi/sau infecţia cu HIV.”
Facilităm accesul persoanelor vulnerabile la testare/diagnosticare cu ajutorul laboratorului mobil

Iuliana Costaş, consilier de testare, a declarat: „De la reluarea activităţii de testare voluntară cu laboratorul mobil, după încheierea stării de urgenţă, am efectuat testări ale beneficiarilor şi angajaţilor a 17 organizaţii din judeţ, centre rezidenţiale pentru copii, tineri, bătrâni, persoane cu dizabilităţi, instituţii. Astfel, au fost testate 799 de persoane vulnerabile, persoane care îngrijesc persoane vulnerabile din Constanța, Cumpăna, Agigea, Lazu, Techirghiol, Năvodari și Negru Vodă.

Mă bucură foarte mult reluarea campaniei de testare cu laboratorul mobil! În contextul pandemiei și al restricţiilor impuse, aşa cum sunt limitarea deplasărilor şi riscul crescut al celor testaţi de a face o formă gravă de COVID-19, limitau accesul acestor persoane vulnerabile la testare şi, în cazul diagnosticării uneia dintre infecţii, HIV sau hepatită B ori C, întârziau accesul pacienţilor la tratament.

Ne-am asigurat că și persoanele cu dizabilități psihice ușoare sau severe beneficiază de cele mai bune servicii, fără discriminare. Pentru că virusurile nu discriminează, nici accesul la testare, diagnosticare şi tratament nu trebuie să facă acest lucru!

O reușită a programului de testare în judeţ, cu ajutorul laboratorului mobil, este testarea persoanelor care nu o mai făcuseră până atunci din cauza lipsei resurselor – având nevoie de însoţitor pentru a se deplasa la unul dintre centrele de testare Baylor şi de resurse pentru a efectua deplasarea, ori din teamă – teama de diagnostic, dar și teama de stigmă. Confidențialitatea este una dintre valorile programului de testare și aceasta permite diagnosticarea celor infectați, fără ca viaţa socială a acestora să fie afectată.

În contextul actual, a trebuit să adaptăm riguros procedura de lucru. Pentru noi, relaxarea măsurilor oficiale a venit la pachet cu asumarea unor noi responsabilităţi şi cu ascuțirea vigilenței : am adoptat un set complet de măsuri de protecție, atât pentru membrii echipei, cât și pentru beneficiari: echipament individual de protecţie, distanțare fizică, monitorizare precisă a timpului de consiliere.

Toate aceste constrângeri nu au diminuat calitatea serviciilor oferite. Am reuşit să păstrăm aceeaşi atenţie faţă de nevoile beneficiarului, am continuat să comunicăm la fel de precis, empatic şi cu atenţie la detalii. Putem spune că activitatea noastră poate reprezenta un model de bune practici care poate fi adaptat cu succes şi de organizaţiile unde am efectuat testările.”

Testarea periodică este esențială pentru diagnosticarea și tratarea hepatitelor virale şi a infecției cu HIV. În absenţa tratamentului sau în cazul în care acesta este iniţiat atunci când boala este într-un stadiu avansat, pacienţii riscă să dezvolte, în funcţie de tipul infecţiei, după caz, ciroză, hepatocarcinom, SIDA, diabet zaharat de tip II și alte afecțiuni.

O persoană nu îşi cunoaşte statusul HIV-Hep, care ignoră riscurile de infectare şi de transmitere a infecţiei, o poate transmite mai departe în context familial, celor apropiaţi (prin folosirea în comun a obiectelor de igienă personală cu risc de sângerare – periuţe de dinţi, aparate de ras, truse de unghii) ori, în context profesional clienţilor (proceduri medicale sau proceduri cosmetice cu sângerare).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

« Inapoi la lista