Fundaţia Baylor Marea Neagră participă la Conferinţa HepHIV 2019

Evenimentul, organizat sub patronajul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, reunește experți din 20 de state europene.  Aceştia abordează provocările identificate în testarea şi îngrijirea timpurie şi integrată, urmând ca în cadrul dezbaterilor să se traseze strategiile comune pentru combaterea HIV, a hepatitelor virale, dar și a altor boli infecțioase, inclusiv boli cu transmitere sexuală (BTS) și tuberculoză (TB).

Fundaţia Baylor Marea Neagră oferă servicii medicale şi psihosociale persoanelor diagnosticate cu boli infecţioase şi cronice din regiunea Dobrogea şi desfăşoară un program de testare gratuită, voluntară, şi confidenţială prin intermediul a trei centre de testare din municipiile Constanţa şi Tulcea. Echipa a dezvoltat o serie de instrumente care permit persoanelor care se adresează Centrului de Excelenţă Clinică Baylor să îşi gestioneze cu succes starea de sănătate, oferindu-le servicii de medicină generală şi de specialitate, servicii psihologice, sau de asistenţă socială, personalul având competenţe şi în îndrumarea persoanelor în sistemul public de sănătate pentru a putea primi tratamentul antiviral, sau alte servicii medicale de specialitate.

Fundaţia Baylor Marea Neagră prezintă în cadrul Conferinţei HepHIV 2019 rezultatele înregistrate în cadrul programului permanent de testare gratuită, voluntară şi confidenţială şi al celui de îngrijire de medicală şi psihosocială de lungă durată a persoanelor cu boli infecţioase sau cronice. Rezultatele au fost obţinute prin servicii oferite populaţiei generale din regiunea Dobrogea în perioada 2010 – 2018. Acestea au potenţialul de a contribui la formularea mesajelor pentru viitoarele campanii educative destinate comunităţilor şi care vor avea ca temă infecţiille virale.

  1. Echipa Baylor și-a propus să examineze măsura în care sesiunile de consiliere pre-testare contribuie la creșterea nivelurilor subiectiv şi obiectiv de cunoștințe despre HIV și hepatite virale. Rezultatele demonstrează că activitatea de consiliere pre-testare contribuie atât la creşterea nivelului obiectiv de cunoştinţe (ce poate demonstra că ştie o persoană prin aplicarea unul test), în medie cu 20% , cât şi a nivelului subiectiv de cunoştinţe (ce crede că ştie persoana consiliată) cu 70%. În mod special, echipa de consilieri Baylor a constatat că a crescut nivelul de cunoştinţe cu privire la căile de transmitere a infecţiilor prin manevre medicale, dializă, consum de droguri injectabile, tatuaj, folosirea în comun a obiectelor tăioase de toaletă, sau practici de confirmare a apartenenţei la microgrupuri, cum ar fi frăţia de sânge. Cercetări mai recente, dovedesc faptul că există două componente ale nivelului de informare, aşa numitul nivel de cunoștințe obiectiv (ce știe persoana în baza unui test standardizat) și nivelul de cunoștințe subiectiv (ceea ce crede persoana că știe). Anterior se demonstrase faptul că persoanele care au un nivel subiectiv de cunoștințe mai crescut în legătură cu transmiterea HIV pun în practică în mai mare măsură comportamente preventive legate de acestă infecție, iar influența acestui factor se menține independent de nivelul obiectiv de cunoștințe despre HIV. Cetățenii din zona Dobrogei sunt foarte interesați să își verifice starea de sănătate, 77% dintre persoanele care au solicitat servicii la Baylor, s-au testat din proprie inițiativă, şi nu la recomandarea cadrelor medicale. Este cunoscut faptul că o persoană informată despre un anumit aspect legat de sănătate, are șanse mai mari de a pune în aplicare anumite comportamente preventive sau curative. Nivelului subiectiv de cunoștințe despre HIV și hepatite a crescut cu mai mult de 60% în marea majoritate a participanților (78%), cu o diferență semnificativă statistic în favoarea informațiilor despre hepatită comparativ cu HIV.
  2. Cel de al doilea demers constituie primul efort desfăşurat pe termen lung şi în mod structurat de raportare a cascadelor de îngrijire – persoane testate, confirmate, referite în sistem, tratate, vindecate. Fundația Baylor Marea Neagră lansat programul în 2010, acesta adresându-se populaţiei generale din Dobrogea. Rezultatele înregistrate de echipa Fundaţiei Baylor indică următoarele:
    • testarea în comunitate este foarte eficientă,
    • interesul persoanelor pentru testare şi îngrijirea sănătăţii este crescut,
    • sistemul are nevoie de reformare/structurare pentru a creşte capacitatea de absorbţie şi tratare cu succes a pacienţilor. Există o diferență evidentă atunci când se compară cele două infecții; în ultimii ani, sistemul de sănătate s-a concentrat asupra hepatitei C, fără a face acelaşi efort în ceea ce priveşte hepatita B. Studiului Baylor arată că numărul de pacienţi cu hepatită B care nu se mai află în monitorizare este semnificativ mai mare, 78%, faţă de doar 12% pentru hepatita C după referirea în sistem.
    • echipa a mai constatat că persistă în continuare diferenţe între nivelurile de structurare a îngrijirii în cazurile hepatitelor virale C şi B, în cazul hepatitei B, îngrijirile oferite înregistrează variaţii foarte mari, ratele de succes fiind semnificativ mai scăzute. Studiul Baylor a confirmat prevalența ridicată a hepatitei B (3,5%) și a hepatitei C (2,19%) în Dobrogea. Dintre pacienţii cu hepatită virală C care primesc îngrijiri, 25% încetează să mai fie consideraţi bolnavi sau să mai fie contagioşi, în cazul acestora obţinându-se răspunsul virusologic susţinut. Dintre pacienţii cu hepatită B, răspunsul virusologic susţinut este înregistrat în doar 3% din cazuri. Există încă un număr mare de pacienți care au nevoie de monitorizare, servicii medicale, psihosociale şi de navigare în sistemul medical, dar şi de intervenţii pentru schimbarea stilului de viaţă.

« Inapoi la lista