Ficatul este un organ responsabil de filtrarea toxinelor din organismul nostru. Activitatea lui poate fi influențată de mai mulți factori interni (virusul hepatitic care produce fibroza) sau externi (obiceiurile alimentare, medicamentele ingerate, alcoolul, etc). Dacă virusul, odată intrat în corp, nu poate fi prea ușor sau, în unele cazuri, deloc eliminat, tu poți influența starea ficatului prin alegerile zilnice pe care le faci.

O evaluare a propriului stil de viață te poate ajuta să conștientizezi cum sunt alegerile pe care le faci în acest moment în domeniile: nutriției, activității sexuale, relației cu mișcarea, somnul, medicamentele sau alcool și tutunul.

Nume si prenume
Varsta *
Sex *
Mediu *
Cod de securitate * CAPTCHA Image [ Altă imagine ]

Vaccinarea împotriva hepatitei B

Vaccinarea împotriva hepatitei B este indicată mai ales persoanelor din grupele cu risc crescut de infectare, cum ar fi:

  • Pacienţii care necesită transfuzii de sânge sau tratamente cu derivate de sânge (plasmă, factori de coagulare)
  • Persoanele care lucrează în domeniul sănătăţii
  • Medicii stomatologi
  • Persoanele care locuiesc cu pacienţi infectaţi cronic cu VHB
  • Persoanele care lucrează în sectoarele de siguranţă publică şi care pot fi expuse la produse din sânge uman
  • Persoanele cu orientare homosexuală
  • Persoanele cu mai mulţi parteneri sexuali
  • Pacienţi care sunt supuşi hemodializei
  • Utilizatorii de droguri intravenoase
  • Persoanele care suferă de boli cronice de ficat
  • Rezidenţii şi personalul din instituţiile care îngrijesc persoane cu dizabilităţi
  • Persoanele infectate cu HIV
  • Persoanele care au primit transfuzii repetate sau produse pe baza de sânge uman
  • Persoanele care călătoresc/locuiesc în zone endemice pentru hepatita B pentru o perioadă mai mare de 6 luni

Este utilă şi vaccinarea sugarilor şi a adolescenţilor

 

Spune-ne te rog cât de utile ți-au fost explicațiile obținute în urma completării chestionarului "Mituri despre hepatitele B și C". Găsești în josul paginii răspunsurile tale la întrebări și explicațiile oferite de specialiștii noștri.

Pentru a evalua cele 3 aspecte, selectează de la stânga la dreapta între 1 și 6 steluțe, ținând cont că:
1 steluță = nici o informație primită nu a fost nouă pentru mine
6 steluțe = toate informațiile primite au fost noi pentru mine

* 1. Cât de utile ți-au fost informatiile primite privind prevenirea transmiterii acestor infecții:
* 2. Cât de utile ți-au fost informatiile primite privind prevenirea transmiterii acestor infecții:
* 3. Cât de utile ți-au fost informatiile primite privind serviciile existente în comunitatea ta:

Ce este un grup de suport?

  • Fundaţia Baylor-Marea Neagră organizează grupuri de suport pentru pacienţii diagnosticaţi cu virus hepatitic C.
  • Grupurile de suport vă oferă oportunitatea de a vedea problemele cu care va confruntaţi şi prin ochii altora. Acestea vă pot da o nouă perspectivă asupra situaţiei în care vă aflaţi, pot reduce din sentimentul de vinovăţie pe care aţi putea să-l simţiţi şi vă ajută să recunoaşteţi şi să faceţi diferenţa între problemele pe care le aveţi din cauza bolii şi cele legate de viaţa personală. Întrebări ca: “de ce eu?” au un nou înţeles într-un grup în care toţi se întreabă acelaşi lucru.
  • Pe de altă parte, puteţi crede că grupurile de suport pot să nu fie potrivite pentru unii dintre dumneavoastră, dar ele vă ajută să dezvoltaţi şi să învăţaţi metode de confruntare cu boala şi, pe de altă parte, să nu vă simţiţi izolaţi.
  • Dacă până atunci v-aţi simţit izolat, veţi avea surpriza să constataţi că vă aflaţi într-un mediu în care sunteţi ascultat, acceptat, în care veţi fi informat şi care vă ajută să vă formulaţi mai clar problemele şi, în acelaşi timp, strategiile de a ieşi din impas şi a deţine controlul asupra a ceea ce vi se întâmplă. Între membrii grupului, ca pacient, puteţi lua act de anumite idei, până atunci străine modului dumneavoastră de gândire, le puteţi asimila şi astfel vă puteţi mobiliza să participaţi activ la succesul terapeutic.
  • Ca membru al grupului, vă puteţi dezvolta şi consolida competența şi abilitatea de a lupta cu hepatita, ajutându-i pe ceilalţi membri.
  • Prima şedinţă de acest gen a avut loc în august 2013, iar următoarele s-au desfăşurat cu o regularitate de o şedinţă pe lună. Ne propunem ca și în anii următori să continuăm acest demers terapeutic.

Înscriere la grupul de suport

Pentru a putea participa la grupurile de suport vă puteţi înscrie completând informațiile câmpurile de mai jos și trimițându-le prin formularul de contact:

  • Nume şi prenume:
  • Vârsta:
  • Localitatea de domiciliu:
  • Data primirii diagnosticului de hepatită cu virus C:

Statusul actual (de ales opțiunea care se aplică în cazul dumneavoastră):

  • În momentul investigaţiilor iniţiale
  • În perioada de aşteptare a aprobării tratamentului
  • În timpul tratamentului
  • După efectuarea tratamentului
  • Nu necesit tratament
  • Nu pot primi tratament

Grupul de informare

Pentru mai multe informaţii ne puteţi contacta telefonic, prin email sau la sediu.

Sesiunile de informare cu pacienții care sunt diagnosticați cu virusul hepatitic C se desfășoară, de obicei, trimestrial. Acestea sunt conduse de către un medic specialist, care oferă informații avizate despre virusul hepatitei C. Cadrul medical este în măsură să răspundă și neclarităților ce țin de particularități ale analizelor și conexiuni între acestea. Sesiunea de informare este interactivă și clarificatoare.

Spre deosebire de grupul de suport, sesiunea de informare poate avea un număr mai mare de participanți, de regulă zece. Au existat și excepții, când, datorită solicitărilor, au participat la astfel de întâlniri chiar și 30 de pacienți. Desigur, dacă printre persoanele apropiate pacienților există doritori de asistare, sunt bineveniți să participle. Convocarea pacienților și invitarea medicului specialist se realizează de către echipa Baylor.

Testarea pentru depistarea infecției cu virusurile hepatitice B, C şi a infecţiei cu HIV

Cum se desfășoară de fapt testarea?

Procesul de testare a virusurilor hepatitice B, C şi a infecţiei cu HIV presupune două componente importante: consilierea şi testarea propriu-zisă. Prima dintre ele are o preponderență semnificativă atât ca importanţă, cât şi ca durată. Dacă recoltarea şi prelucrarea testelor durează, în medie, 15 minute, şedinţei de consiliere îi este atribuit un interval orar cel puţin dublu.
Şedinţa de consiliere este ghidată de un consilier, care acţionează doar ca un catalizator, personajul principal al procesului curativ fiind, desigur, clientul. Consilierea pre-testare este personalizată în funcţie de nevoile clienţilor, dar ocupă, în medie, 10 până la 20 minute (pentru clienţii care prezintă interes pentru consiliere). Înainte de orice, clientul este asigurat de protejarea confidenţialităţii asupra tuturor informaţiilor şi aspectelor abordate în timpul şedinţei, deoarece asigură un climat de încredere între cei doi. Clientul care optează pentru consilierea şi testarea voluntară primeşte informaţii actualizate cu privire la:

  • Virusuri (cum îmbolnăvesc acestea organismul, ce organe sunt afectate).
  • Căi de transmitere.
  • Modalităţi de prevenire a contactării acestora.
  • Fereastra imunologică
  • Perioada de incubaţie a virusurilor.
  • Testele efectuate (metoda prin care se lucrează, fidelitatea acestora, semnificaţia rezultatelor).
  • Recoltare (tipul recoltării, cantitatea de sânge necesară efectuării testelor).

Clientul identifică cu sprijinul consilierului riscurile la care s-a expus, voluntar sau involuntar, de-a lungul timpului. În cazul în care se încadrează în una dintre următoarele grupe de risc, discuţia este condusă în această direcţie:

  • Intervenţii stomatologice.
  • Intervenţii chirurgicale.
  • Transfuzii de sânge.
  • Transpant de organe sau ţesuturi
  • Beneficiari de dializă renală şi hemodializa.
  • Cadre medicale.
  • Contacte sexuale neprotejate.
  • Femei însărcinate.
  • Infecţii cu transmitere sexuală.
  • Persoane care oferă servicii sexuale plătite.
  • Utilizatori de droguri (injectabile sau prizabile).
  • Apelarea la servicii cosmetice.
  • Tatuaje, piercinguri, etc.

Urmează acordarea consimţământului informat de către client, în scris, pe fişa de înregistrare a datelor personale, secţiunea de întrebări deschise, apoi recoltarea şi procesarea testelor.

Cum se comunică rezultatele testării?

Comunicarea rezultatelor se realizează în acelaşi climat confidenţial, în cadrul unei şedinţe de consiliere post-testare, care poate dura până la 30 minute. Comunicarea rezultatelor se face într-un limbaj clar şi simplu. Întotdeauna se verifică dacă persoana a înţeles corect semnificaţia rezultatelor şi, în timpul acestei sesiuni, este încurajat dialogul.

În cazul unor rezultate negative, care indică lipsa prezenţei antigenului virusului B sau a anticorpilor HIV sau ai virusului C, se evaluează din nou comportamentele specifice care l-au expus pe client riscului de infectare, iar discuţia se focalizează asupra perioadei în care a avut loc cel mai recent comportament de risc. Se recomandă retestarea la un interval optim. Consilierul şi clientul schiţează împreună un plan de reducere a riscurilor de infectare. De asemenea, psihologul are rolul de a încuraja schimbarea comportamentelor de risc, iar clientul de a-şi asuma angajamentul în acest sens. Susţinerea de către consilier nu este doar una verbală, cât şi concretă, prin oferirea de prezervative şi materiale informative, în vederea eficientizării asimilării informaţiilor necesare; încurajarea testării partenerilor sexuali şi/sau a membrilor familiei.

În cazul unor rezultate reactive, care indică, de fapt, o suspiciune cu privire la prezenţa antigenului virusului B şi/sau a anticorpilor HIV şi/sau virusului C, clientul este asigurat de suport emoţional şi medical. Sunt recomandate o serie de investigaţii medicale suplimentare, în vederea verificării rezultatului testului iniţial. În cazul în care acestea confirmă suspiciunea testului rapid, pacientului îi sunt prezentate serviciile care îi pot fi puse la dispoziţie, în cadrul Fundaţiei Baylor, gratuit, demersurile care trebuie urmate, referirea către medici specialişti, dar şi opţiunile de tratament, colaborarea cu specialiştii pe baza unui contract de prestări servicii.

În consecinţă, cele două sesiuni de consiliere sunt sine-qua-non, întrucât asigură informarea, educarea şi orientarea tuturor clienţilor care accesează serviciul de testare voluntară confidenţială pentru hepatita B, C şi HIV.

PROGRAMARE LA TESTARE

HEPATITA cu virusul D – HDV

Etiologia hepatitei D (Delta)

Hepatita D este cauzată de un virus (VHD – virus hepatitic D) ARN, descoperit în 1977. Este un agent viral defectiv, satelit al VHB. Pentru a se multiplica se foloseşte de supercapsidele goale ale virusului hepatitei B, care sunt produse în cantitate mare la purtătorii cronici de AgHBs.
Deci, acest virus poate fi contractat doar de persoanele deja infectate cu virus hepatitic B, fie că infecţia se produce simultan cu ambele virusuri, fie poate fi vorba de o suprainfecţie a unei hepatite cronice B.

Transmiterea hepatitei D

Transmiterea virusului se produce în aceeaşi manieră ca şi cea a virusului hepatitic B.

Simptomele unei hepatite D

Cel mai adesea, hepatita D trece neobservată la majoritatea pacienţilor.
O persoană din zece poate acuza simptome ca: oboseală, greaţă, vărsături, sindrom pseudo-gripal, îngălbenire.

Evoluţia unei hepatite D

Din punct de vedere clinic, nu se poate face distincţie între o hepatită acută cu coinfectie VHB-VHD și o hepatită acută doar cu VHB. Coinfecția VHB-VHD se poate caracteriza prin tendinţa de a produce agravarea hepatitei acute faţă de monoinfectie.
Se disting două situaţii diferite:

  • Coinfecția VHB-VHD: infectare simultană cu ambele virusuri. Ea se asociază cu un risc crescut de hepatită fulminantă (aproximativ 5% din cazuri). Evoluţia este, de obicei, spre vindecare spontană (în absenţa hepatitei fulminante). Evoluţia către cronicizare este rară.
  • Suprainfectarea cu virus D (Delta) a unui purtător cronic de AgHBs (infectare secvenţială). Se caracterizează prin leziuni hepatice mai severe şi o evoluţie mai frecventă către ciroză. Riscul de cronicizare a hepatitei D este în jur de 75%.

Infecţia cronică cu virus D, semnalată prin persistenţa în sânge a markerilor VHD şi la 6 luni după contaminare, se caracterizează printr-o accelerare foarte rapidă a hepatitei cronice către o insuficientă hepato-celulară.

Diagnosticul/depistarea unei hepatite D

Se face doar prin recoltarea unei probe de sânge şi efectuarea testelor specifice.
Diagnosticul poate fi pus în faza acută prin depistarea antigenului virusului hepatitic D sau mai târziu prin detectarea anticorpilor anti-VHD.
În formele cronice, se caută anticorpii şi ARN-ul prin PCR (încărcătura virală plasmatică).

Citește mai departe

HEPATITA cu virusul C – HCV

Etiologia hepatitei C

Hepatita C este provocată de un virus, identificat în 1989.
Genomul virusului hepatitei C este de tip ARN şi poate lua forme foarte variate. Se cunosc 7 genotipuri principale ale virusului şi o multitudine (200) de subgenotipuri. Virusul hepatitei C circulă sub formă de un amestec complex instabil de populaţii virale genetic distincte. Practic, nu toate virusurile sunt identice, există variaţii între aceste genotipuri şi subtipuri din diferite regiuni ale lumii.
În România, predomină genotipul 1 al virusului hepatic C şi subtipul 1b.
Genotipul depinde şi de modul de contactare a virusului:

  • la persoanele care au fost contaminate în urma unor transfuzii de sânge se întâlneşte, de regulă, subtipul 1b;
  • la consumatorii de droguri infectaţi ca urmare a folosirii necorespunzătoare a materialelor de injectare a drogurlor se întâlneşte genotipul 3 (3a) (în proporţie mai mare) şi genotipul 1 (1a) (în procent mai mic).

Răspunsul la tratament variază în funcţie de genotip. Genotipurile 1a, 1b şi 4 răspund mai puţin la terapia clasică cu interferon.

Genotip IL28B

Este un test mai nou din ce în ce mai folosit care indică prognoza individuală în privinţa răspunsului la tratament. IL28B este o substanţă mesager foarte importantă pentru sistemul imun. Prin prisma acestei substanţe pacienţii se împart în 3 grupe: CC, CT, TŢ. Pacienţii cu genotip CC şi CT au şanse duble de vindecare. Cei din genotipul TŢ prezintă un prognostic mai puţin favorabil. Dintre aceştia foarte puţini ajung să elimine complet virusul.

IL28B-Genotip

Rs 12979860 Răspunsul obţinut la
Terapia antivirală RVS (răspuns imunologic susţinut) Vindecare
Spontană
C/C cca. 55-80% cca. 53%
C/T cca. 20-40% cca. 30%
T/T cca. 20-35% cca 28%

Pe viitor identificarea polimorfismelor IL28B, alături de alte investigaţii de laborator, poate avea valoare predictivă în ceea ce priveşte răspunsul la tratament şi poate deveni astfel un instrument pentru personalizarea terapiei infecţiei cu virus hepatitic C.
Un studiu recent din anul 2013 realizat în SUA, a demonstrat că VHC poate rămâne activ în sânge uscat expus la temperatura normală a camerei pentru o perioadă de până la 6 săptămâni.
Surse: http://jid.oxfordjournals.org/content/early/2013/11/22/infdis.jit648.abstract, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19749758

Citeste mai departe

Etiologia hepatitei B

Hepatita B este provocată de un virus ADN (HBV), numit antigen (Ag) “Australia”, descoperit în 1967 de Blumberg, actualmente cunoscut sub numele de AgHBs.

ADN-ul (1): una din genele prezente în ADN serveşte la producţia unei enzime (2) care este purtătoarea unui antigen HBe (3), solubil, pe care îl găsim în sânge atunci când virusul se multiplică.

  • Nucleocapsida (4): este purtătoarea unui antigen numit HBc (5) pe care nu-l găsim niciodată în formă liberă în sânge. Îl putem găsi, în schimb, în nucleul hepatocitelor infectate.
  • Supercapsida (6): poarta antigenul numit HBs (7), antigen de suprafaţă. Un receptor pentru albumina din supercapsidă intervine la etapa de penetrare a virusului.

Acest virus este prezent în sânge, în secreţiile genitale, spermă, în limfocite, în măduva osoasă, în laptele matern, în salivă, în lacrimi, în urină, iar replicarea lui este intensă.
Virusul B poate rezista în mediul extern, în medie, 7 zile. Nu este inactivat de alcool, eter sau căldură.
Virusul B rămâne infecţios mai mulţi ani la -20 grade, câteva luni la +30 grade, câteva ore la +60 grade. Este distrus prin fierbere şi sub acţiunea hipocloritului de sodiu.
Puterea de contaminare a virusului B este foarte mare: riscul contaminării în afara unei expuneri la sângele unei persoane infectate este de 30%. În cazul infecţiei cu HIV, doza minimă infectantă este de 20-30 de ori mai mică decât în cazul virusului hepatitei B.
Sursa de infecţie este omul.

  • Parenteral prin sânge şi derivate: transfuzii, tratament cu produse sanguine, activitate profesională, injecţii sau seringi contaminate – toxicomani, tatuaj, piercing, acupunctură, intervenţii stomatologice, intervenţii chirurgicale, manichiură, pedichiură şi alte manevre sângerânde (dacă normele de sterilizare nu sunt respectate).

*Folosirea în comun (în familie) a obiectelor de genul: periuţa de dinţi, aparate de râs, trusa de manichiură-pedichiură expune persoanele neinfectate la riscul de a contracta virusul dacă unul dintre utilizatorii obiectelor respective are AgHBs pozitiv.

  • Sexual – rapoartele sexuale neprotejate reprezintă principala cale de transmitere a virusului hepatitei B (rapoarte vaginale, anale, oro-genitale).

*Infecţiile cu transmitere sexuală şi partenerii multiplii reprezintă factori de risc.

  • Vertical – de la mamă la copil. În funcţie de infecţia acută sau cronică a mamei, riscul transmiterii în timpul naşterii variază între 20 şi 80%, fiind dependent de încărcătura virală.

*Transmiterea virusului de la mamă la copil poate să aibă loc intrauterin şi în timpul naşterii (contact sânge-sânge), precum şi în cursul alăptării.

Depistarea hepatitei B pe parcursul sarcinii ajută la prevenirea transmiterii virusului.
Mai mult de 90% dintre copiii contaminaţi înaintea vârstei de 1 an vor dezvolta o hepatită cronică B (în cazul adulţilor doar 10% din cazuri se cronicizează).   Citește mai departe

Te-ai întrebat vreodată cum se simte ficatul tău?

Ficatul este foarte important pentru funcționarea organismului nostru. Știai că:

✓ Face posibilă digestia;
✓ Ajută la vindecarea rănilor;
✓ Elimină toxinele;
✓ Utilizează 25% din sângele pompat de inimă.

Iată de ce, trebuie să fim mereu atenți la starea ficatului. Vei avea mai departe câteva afirmații pe care te rugăm să le citesti cu atenție. Pentru fiecare, dacă se aplica pentru tine bifeaza "Da", respectiv dacă nu, "Nu". Acestea te vor ajuta să faci o evaluare rapidă și să afli dacă ai motive de îngrijorare în privința sănătății ficatului tău.

Te rugăm începe prin a completa următoarele informații personale (nu-ți vom mai cere altele):

Varsta *
Sex *
Mediu *
Cod de securitate * CAPTCHA Image [ Altă imagine ]

Acest chestionar își propune să ofere informațiile de bază despre aceste infecții și despre testarea de la Baylor. Pentru cei care vin la Baylor să se testeze completarea acestui chestionar va duce la scurtarea timpului de consiliere înaintea testării. Trebuie doar să prezinți chestionarul completat în formă printată sau să îl trimiți la următoarea adresă de email ( mbogdan@baylor-romania.ro ) specificând numele întreg, data și ora la care ești programat. Poți astfel să folosești mai eficient timpul alocat consilierii, punând alte întrebări despre infecțiile cu HIV și hepatitele B și C.

Cine îl poate completa?
Toți cei care și-au făcut programare la testare, care se gândesc să se testeze în viitor sau doar sunt interesați să afle mai multe despre testare și infecțiile cu HIV și cu hepatita B și C.

Fiecare dintre întrebări poate avea unul sau mai multe răspunsuri corecte.
La final un document în format PDF cu răspunsurile tale și cu informațiile corecte va putea fi salvat și/sau printat.

Te rugăm începe prin a completa următoarele informații personale (nu-ți vom mai cere altele):

Varsta *
Sex *
Mediu *
Cod de securitate * CAPTCHA Image [ Altă imagine ]

La Baylor te poți testa pentru HIV, hepatita B și hepatita C. Poți alege să te testezi doar pentru o infecție sau poți beneficia de pachetul COMBO, prin testarea pentru cele trei infecții.

ANUNT FOARTE IMPORTANT PENTRU CEI CARE DORESC SA SE PROGRAMEZE LA TESTARE

Daca doriti sa va faceti gratuit analizele de HIV si hepatitele B si C in cadrul serviciului de testare al Fundatiei Baylor Marea Neagra va puteti programa online folosind formularul de mai jos. Cand folositi sistemul electronic de programare de pe site sau va programati telefonic,  tineti cont de urmatoarele:

  • Programarile se fac doar in limita locurilor disponibile, maxim 67 pe saptamana;
  • Programul Baylor de testare este singurul gratuit din Dobrogea si din acest motiv este foarte solicitat;
  • Toate cheltuielile necesare desfasurarii acestui program gratuit de testare sunt acoperite 100% din fonduri private obtinute de echipa organizatiei, din strainatate.

Retineti ca testarea pentru hepatite nu este o urgenta si asteptarea unei programari cateva saptamani nu va afecteaza. Va rugam sa reveniti cu solicitarea pana veti reusi sa va programati. In cazul in care nu puteti ajunge la programare va rugam sa anuntati cu cel putin 24 de ore inainte. In caz contrar, nu va vom mai putea programa pentru testarea gratuita in urmatoarele 6 luni.

Pe cei care doresc, din diferite motive, sa se testeze mai rapid decat este posibil sa se programeze la Baylor, ii rugam sa se adreseze laboratoarelor private unde pot face aceste teste contra cost.

In vederea realizarii programarii online sunt necesare urmatoarele date personale: nume si prenume, numar de telefon si adresa de email. Acestea sunt folosite pentru rezervarea perioadei alese de dumneavoastra, la identificarea persoanei care se prezinta la testare, pentru a va trimite un mesaj pe email de confirmare a programarii la testare si de a va contacta telefonic in cazul in care apar modificari in programul serviciului de testare. Datele personale sunt sterse in ziua imediat urmatoare zilei in care aveti programarea la testare, indiferent daca ati venit sau nu sa va testati.

Datele sunt colectate si prelucrate cu respectarea prevederilor Regulamentului  nr. 679/ 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal.

Va multumim pentru intelegere!

Gay-Friendly-Home-Inspector-NY

Pentru a afla mai multe informații despre infecții și pentru a face mai eficientă discuția din cadrul consilierii vă invităm să parcurgeți chestionarul consiliere pretestare.


Programarea este validă doar in momentul în care ai primit confirmarea prin email sau telefonic! Te rugăm să introduci date de contact corecte, altfel nu-ți vom putea confirma programarea.

Programarea se poate face pentru O SINGURA persoana la un anumit interval orar. Programarile pentru mai multe persoane la aceeasi ora NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE.

Va anuntam ca o programare on-line este valabila doar DUPA CONFIRMAREA primita ca raspuns la solicitarea facuta prin formularul de contact de pe site. Veti primi un mesaj standard care va confirma ziua si ora programarii sau vi se va sugera o alternativa la ora aleasa, in cazul in care exista deja o programare pentru data respectiva.

Va rugam sa VERIFICATI PROGRAMUL CENTRULUI inainte de a trimite programarea.

Persoanele deja CONFIRMATE CA AVAND HEPATITA B SAU C si aflate in grija unui medic NU AU NEVOIE sa isi repete testul pentru ca analizele de confirmare nu vor fi infirmate de testul rapid. Va rugam nu luati sansa de testare a unei persoane care chiar are nevoie sa isi cunoasca diagnosticul

Va multumim, echipa Baylor!

Programul centrelor de testare

Centrul de Excelență

  • Adresa: Strada Prelungirea Liliacului nr 10, Constanța. Telefon: 0241.691.730
  • Program: Luni-Joi 08:30 – 11:30
  • Pentru acest cabinet te poți programa online folosind formularul de contact de mai sus.
Centrul de Asistență și Testare Rapidă din Tulcea

  • Adresa: str. 1848 nr. 32, Spitalul Judetean, sectia de boli infectioase, cabinet Baylor – parter
  • Program: Luni-Joi 08:30 – 13:00
  • Pentru acest serviciu te poți programa doar telefonic.  Telefon: 0240.532.345
Centrul de Asistență și Testare Rapidă din Constanța

  • Adresa:  Bulevardul Tomis nr. 145, Policlinica I Constanța, cabinet 243 (intrarea vis a vis de parcare, pe lângă laboratorul Synevo de la parter), Telefon: 0241.691.730
  • Program: Luni 08:30 – 13:30, Miercuri 12:30 – 16:30, Joi 08:30 – 16:00
  • Pentru acest cabinet te poți programa online folosind formularul de contact de mai sus

Sunt multe mituri care circulă despre hepatitele B și C. Acest chestionar îți va spune ce este adevărat și ce nu, și, mult mai important, îți va spune și de ce.

Varsta *
Sex *
Mediu *
Diagnosticat cu Hepatita B sau C *
Cod de securitate * CAPTCHA Image [ Altă imagine ]

UNITATEA MOBILĂ

DSCN6421

  • Fundaţia Baylor-Marea Neagră, pe lângă cele 3 centre de testare din Dobrogea, deţine un laborator mobil. Cu ajutorul acestuia, o echipă formată dintr-un psiholog, un asistent medical şi un conducător auto se deplasează în diverse localităţi ale judeţului Constanța sau la sediile instituţiilor din judeţ, în vederea efectuării analizelor gratuite pentru hepatita B, C şi HIV. Această componentă a fost dezvoltată ca urmare a nevoii de testare a persoanelor care, din diverse motive (programul de lucru, lipsa mijlocelor de transport, problemele de sănătate etc.), nu pot beneficia de serviciul de testare la unul dintre centre.
  • Unitatea mobilă este echipată cu aparatura medicală performantă, iar recoltarea este însoţită obligatoriu de consiliere pre-testare şi post-testare. Practic, persoanele care se adresează acestui serviciu au un beneficiu dublu: sunt informate cu privire la modalităţile de transmitere a acestor boli şi îşi pot verifica starea de sănătate, totul fiind rapid şi gratuit. Testarea nu este anonimă, însă este confidenţială şi se va realiza obligatoriu cu prezentarea unui act de identitate. Din aceleaşi considerente, fiecare persoană va primi rezultatele personal. În ziua testării, clienţii nu au restricţii alimentare sau medicamentoase, însă alcoolul este contraindicat.
  • Dacă faceţi parte dintr-o companie care doreşte testarea personalului sau puteţi mobiliza un grup care îşi doreşte verificarea stării de sănătate, nu ezitaţi să ne contactaţi pentru stabilirea tuturor detaliilor necesare.

Ar trebui să mă testez pentru hepatite?

Orice persoană care s-a expus pe parcursul vieţii, voluntar sau involuntar, unuia dintre următoarele riscuri, ar trebui să îşi verifice statusul :
– Intervenţii stomatologice;
– Intervenţii chirurgicale;
– Transfuzii de sânge și produse de sânge;
– Beneficiari de dializă renală şi hemodializă;
– Cadre medicale;
– Rude de gradul I purtătoare de virusuri hepatitice;
– Contacte sexuale neprotejate;
– Femei însărcinate;
– Infecţii cu transmitere sexuală;
– Persoane care oferă servicii sexuale plătite;
– Utilizatori de droguri (injectabile sau prizabile);
– Apelarea la servicii cosmetice;
– Tatuaje, piercinguri;
– Transplant de organe sau țesuturi.

Cum mă poate ajuta testarea?

Cu teste specifice identificării acestor virusuri.
Testându-te, primeşti informaţii relevante şi poţi sta liniştit ştiind că eşti sănătos. Testarea este singurul mod care îţi confirma cu adevărat că eşti în regulă.
Testându-te, te protejezi nu doar pe tine, dar şi pe cei dragi ţie.
Dacă plănuieşti să rămâi însărcinată sau eşti deja însărcinată, testându-te, poţi lua măsurile necesare pentru a preveni transmiterea infecţiilor.
Dacă descoperi că eşti purtător de virus hepatitic, poţi începe investigaţiile medicale în vederea iniţierii tratamentului.

În cadrul Fundaţiei Baylor se fac analize la ficat?

Într-adevăr, hepatita B şi hepatita C sunt virusuri care afectează ficatul, însă nu sunt singurele analize care se pot face pentru evaluarea ficatului. Cele mai comune analize care indică dacă ficatul suferă sunt transaminazele (TGO, TGP/ALT, ALP). În cadrul Fundaţiei Baylor se pot face teste gratuite pentru hepatita B, C şi HIV, însă şi pentru analizele uzuale menţionate mai sus putem efectua recoltări contra cost.

Ce trebuie sa fac dacă am intrat în contact cu sângele unei persoane infectate? (profilaxia post expunere- PPE)

Atat profilaxia pasiv-activa – administrare HIGB si vaccin hepatitic B, cat si profilaxia activa – administrarea de vaccin hepatitic B, au o eficienta crescuta in prevenirea infectiei cu virus hepatitic B dupa expunere. HIGB administrata singura s-a dovedit a fi eficienta in prevenirea infectiei cu VHB, avand rol de adjuvant cand este administrata impreuna cu vaccinul hepatitic B.

Eficienta PPE este determinata de perioada dintre expunere si administrarea primei doze de vaccin, ea diminuand cu cat aceasta perioada este mai lunga.

In cazul intepaturilor, taierilor cu obiecte posibil contaminate, intervalul recomandat este de ≤ 7 zile de la expunere, iar in cazul contactului sexual cu o persoana posibil infectata ≤14 zile de la expunere.

Persoanele cu status imun normal care au fost testate post-vaccinal si sunt cunoscute cu o concentratie a Ac anti-HBs ≥ 10mUI/ml nu necesita profilaxie dupa expunere si nici urmarirea periodica pentru determinarea concentratiei Ac anti-HBs.

Recomandari de profilaxie post-expunere la sange sau fluide ce contin sange, in functie de tipul de expunere, infectiozitatea persoanei sursa si statusul vaccinal al persoanei expuse:

 

 

Expunere Conduita  
Sursa cu Ag HBs+ Persoana nevaccinata Persoana vaccinata*

 

Percutana (intepatura, taiere) / contact al mucoaselor cu sange sau fluide contaminate cu sange Schema completa de vaccinare anti-hepatita B si HIGB Rapel vaccin hepatitic B
Contact sexual / utilizare seringa in comun Schema completa de vaccinare antihepatita B si HIGB Rapel vaccin hepatitic B
Victima unui viol / abuz sexual Schema completa de vaccinare antihepatita B si HIGB Rapel vaccin hepatitic B
Sursa cu AgHBs necunoscut  
Victima unui viol / abuz sexual Schema completa de vaccinare anti-hepatita B
Percutana ( intepatura, taiere) /contact al mucoaselor cu sange sau fluide ce contin sange Schema completa de vaccinare anti-hepatita B
Contact sexual / utilizare seringa in comun Schema completa de vaccinare anti-hepatita B

 

 

*persoana care are documente privind statusul vaccinal, dar nu a fost testata post-vaccinare

Mi-am făcut recent toate analizele de sânge. Mai are sens să mă testez pentru hepatite?

Majoritatea oamenilor se raportează astfel la analizele uzuale de sânge. Exprimarea “toate” analizele este nepotrivită. Testarea pentru hepatite este indicată cel puţin de două ori pe an sau la trei luni după expunerea la un risc, aceasta fiind fereastra imunologică specifică virusurilor hepatice. În plus, analizele obişnuite de sânge nu pot arăta prezenţa virusurilor B/C. Pentru acestea este nevoie de teste specifice ca cele pe care Fundaţia Baylor le oferă gratuit celor interesaţi.

Ce înseamnă ferestra imunologică/ perioada de  incubaţie?

Fereastra imunologică/perioada de incubaţie este acel interval de timp în care organismul dezvoltă anticorpi/antigeni specifici diverselor virusuri. Pentru hepatite, este vorba despre 3-6 luni.

Sunt însărcinată. Sunt şanse să nasc un copil sănătos, dacă am fost diagnosticată cu hepatita B/C?

Da. O femeie poate da naştere unui copil sănătos, dacă urmează toţi paşii necesari diagnosticării complete, indicaţiile medicului specialist (infecţionist, internist sau gastroenterolog). Deşi acestea pot să fie în funcţie de stadiul bolii, în general se recomandă naştere prin operaţie cezariană şi alăptare artificială, precum şi administrarea unor vaccinuri bebeluşului imediat după naştere (imunoglobulina).

Dacă rezultatele testelor mele sunt negative, înseamnă că şi partenerul meu este sănătos?

Nu. Testele arată doar starea ta de sănătate şi nu sunt relevante pentru nimeni altcineva. Hepatita nu se transmite doar pe cale sexuală şi nu este obligatoriu că virusul să se transmită în timpul actului sexual. Pentru ca şi partenerul tău să îşi cunoască starea de sănătate, trebuie să îşi facă personal analizele.

Care este diferenţa între un rezultat reactiv şi unul pozitiv?

Un rezultat reactiv înseamnă o suspiciune de prezenţă a virusului, pe când un rezultat pozitiv indică prezenţa certă a virusului/anticorpilor în organism.

Este adevărat că din hepatita B poţi „să dai în hepatită C” ???

Nu. Este complet neadevărat. Cele două hepatite nu pot evolua astfel, întrucât sunt date de virusuri diferite. Însă, pot fi contactate ambele virusuri în acelaşi timp sau în împrejurări diferite. În acest caz vorbim despre coninfecție.

Hepatita C echivalează cu ciroza?

Nu. Ciroza este o boală cronică de ficat, caracterizată prin apariţia unor granulaţii dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice. Ciroza are cauze multiple, iar printre acestea se numără şi infecţia cu hepatita B sau C, netratatată corespunzător.

Se poate contacta hepatita B sau C dacă folosim aceleaşi tacâmuri, veselă cu o persoană infectată?

Nu. Căile de transmitere a acestor virusuri sunt: calea sanguină, expunere la sânge sau produse de sânge, calea sexuală (mai ales în cazul VHB), vertical (de la mamă la făt pe timpul sarcinii), intrafamilial prin folosirea în comun a obiectelor de igienă personală (periuţa de dinţi, trusa de manichiură-pedichiură), nozocomial (în cursul diverselor intervenţii chirurgicale, intervenţii/lucrări stomatologice, dacă nu sunt respectate normele de sterilizare).

Dacă nu am niciun simptom înseamnă că nu am hepatită?

Nu. Se spune despre hepatitele produse de virusurile hepatitice B, C, D că sunt boli „tăcute”, adică asimptomatice în cele mai multe cazuri. De aceea, doar testându-ne putem avea un rezultat cert.

Ce trebuie să fac dacă am avut un contact sexual neprotejat cu o persoană cu virus hepatitic B sau C?

Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să vă testaţi. Apoi trebuie să consultaţi un medic pentru a discuta despre rezultatul analizei. În funcţie de rezultat şi de virusul la care aţi fost expus, există anumite măsuri profilactice post-expunere. În cazul virusului B se poate face un vaccin dacă medicul vă recomandă.
Mai multe informaţii puteţi găsi aici.

Ce trebuie să fac dacă s-a rupt prezervativul în timpul unui contact sexual cu o persoană a cărei stare de sănătate nu o cunosc?

Trebuie să vă testaţi şi, în funcţie de rezultat, probabil va fi nevoie să repetaţi analiza la un anumit interval de timp dacă testul iniţial a fost făcut în perioada de incubaţie a virusului. Perioada de incubaţie a virusurilor variază între 30 şi 180 de zile. Asta înseamnă că rezultatul testului nu este concludent dacă situaţia de risc a avut loc cu mai puţin de şase luni înainte. În tot acest timp ar trebui să folosiţi o metodă de protecţie, cum ar fi prezervativul, la toate contactele sexuale, indiferent de tipul lor (vaginal, oral sau anal). De asemenea, partenerul/partenera cu care aţi avut contactul sexual în momentul în care s-a rupt prezervativul ar trebui motivat pentru a se testa. Poate nu ar fi rău să cereţi ajutor pentru a înţelege care sunt etapele corecte pentru aplicarea prezervativului. Acesta se rupe, de cele mai multe ori, din motivul că nu sunt respectate întocmai etapele aplicării lui. Parte din aceste informaţii le puteţi solicita centrului nostru de testare. La fel cum vă puteţi adresa centrului Baylor pentru testarea HIV sau a hepatitelor B şi C. Dar, pentru efectuarea altor analize de identificare a posibilelor infecţii contactate este necesar să vă adresaţi unui specialist venerolog sau dermatolog. NU pierdeţi din vedere că, în urma unui accident ca acesta, ruperea prezervativului, există şi riscul apariţiei unei sarcini. Un medic ginecolog sau de planificare familială este specialistul căruia ar trebui să vă adresaţi, în cel mai scurt timp posibil (dacă vă gândiţi că nu e cazul să păstraţi sarcina, dvs sau partenera, după caz, atunci contracepţia de urgenţă poate fi utilizată eficient în primele 48 de ore de la contactul neprotejat!).

Dacă am sau am avut un virus hepatitic pot să donez sânge?

Nu. Persoanele care au avut sau au un virus hepatitic nu pot dona sânge. Testarea pentru virusurile hepatitice B, C face parte din analizele de rutină la evaluarea viitorilor donatori de sânge.

Ce fac dacă sunt depistată în timpul sarcinii cu un virus hepatitic?

Prezenţa virusului la mamă nu presupune renunţarea la sarcină. În funcţie de virusul hepatitic depistat se pot lua diferite măsuri de prevenire a transmiterii acestuia la făt.
În cazul în care mama are AgHbs pozitiv (adică virusul hepatitic B), la naştere copilul va fi vaccinat împotriva virusului hepatitic B (vaccin pe care îl primesc toţi nou-născuţii) şi va primi Imunoglobulina umană antihepatita B în primele 12 ore de la naştere. Alăptarea la sân nu este contraindicată dacă copilul primeşte profilaxia cu imunoglobulina şi este vaccinat.
În cazul în care mama este diagnosticată cu virusul hepatitic C nu există o schemă de imunizare a copilului la naştere. Nu există vaccin antihepatitic C.
În oricare din situaţii este obligatoriu să fiţi luată în evidenţă de un medic specialist (medic infecţionist, medic gastroenterolog, medic de medicină internă). Este posibil ca medicul să vă recomande naşterea prin cezariană.

Ce fac dacă m-am înţepat într-un ac folosit la o persoană cu virus hepatitic sau al cărei status nu se cunoaşte?

Informaţii despre aceste situaţii găsiţi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 916/2006 .

Este suficient să mă testez o singură dată în viaţă?

Nu. Dacă situaţiile de risc (situaţiile în care putem contacta un virus) se repetă este bine să repetăm şi analizele pentru virusurile hepatitice. Este recomandat să ne testăm cel puţin o dată pe an în funcţie de riscurile pe care le avem.

Cât de sigure sunt testele? Dacă sunt rapide, sunt mai puţin sigure?

Pentru depistarea virusurilor hepatitice se poate folosi tehnica Elisa sau testele rapide.
Tehnica Elisa (Enzyme-linked Immunosorbent Assay) este o metodă de detectare a unor molecule (proteine, carbohidraţi, etc.) cu ajutorul complexelor antigen-anticorp conjugate cu o enzimă. Este o metodă foarte sensibilă. Sensibilitatea este de 100%, iar specificitatea este în jur 99%. Poate fi cantitativă sau calitativă.
Avantajele acestei tehnici sunt:

  • este sensibilă,
  • determină atât Ag (antigen), cât şi Ac (anticorpi),
  • noniradiantă.

Parametrii care caracterizează acurateatea testelor de laborator sunt sensibilitatea şi specificitatea.
Sensibilitatea reprezintă abilitatea de a detecta subiecţii pozitivi dintr-o populaţie. Astfel, o sensibilitate de 98% a unui anumit test de laborator înseamnă că acesta poate depista 98 de cazuri pozitive din 100, 2 cazuri fiind raportate ca fiind fals negative.
Specificitatea reprezintă abilitatea unui test de a depista valorile negative dintr-o populaţie. Astfel, o specificitate de 95% înseamnă că din 100 de cazuri real negative, doar 95 sunt depistate ca atare, restul de 5 fiind fals positive.
Testul de laborator ideal ar trebui să aibă sensibilitate şi specificitate de 100% ceea ce este dificil de obţinut în practică.
Testele rapide au o sensibilitate şi specificitatea de aproximativ 98-99%.

Ce este NV (nivelul viral)?

Nivelul viral, adică ARN viral hepatita C sau ADN viral hepatita B (cantitativ) este un test care detectează modificările încărcăturii virale survenite la pacienţii cu hepatită. Această analiză permite:

  • măsurarea nivelului de ADN-HBV sau de ARN-HCV în plasmă sau serul pacienţilor,
  • măsurarea unei viremii active (cantitatea de virus care există în organism),
  • urmărirea eficienţei terapiei antivirale.

Este un test foarte util în urmărirea răspunsului la tratamentul antiviral (nivelul viral scade atunci când tratamentul este eficient).

Ce este puncţia biopsie hepatică/metoda neinvazivă?

Puncția-biopsie hepatică sau biopsia ficatului este, în momentul de faţă, examenul de referinţă pentru stabilirea cauzei şi precizarea tratamentului şi a prognosticului (de exemplu, stadiul de fibroză) pentru numeroase boli ale ficatului sau alte boli cu repercusiuni la nivelul ficatului. Acest examen este indispensabil pentru primirea tratamentului în cazul anumitor boli, cum sunt, de exemplu, hepatitele B şi C.
Biopsia hepatică este o metodă invazivă de diagnostic şi examinare, adică presupune lezarea organismului/ţesutului pentru realizarea ei.
Există astăzi şi metode non-invazive care pot înlocui biopsia hepatică. Aceste metode nu necesită lezarea organismului/ţesutului pentru efectuarea lor, ci doar în anumite cazuri lezarea pielii pentru recoltarea de probe de sânge (Fibroscan, Fibrotest).

Noile terapii fără interferon sunt disponibile și pentru pacienții cu hepatita C din România?

Da, detalii despre aceste terapii și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană infectată cu virusul hepatitic C pentru a putea avea acces la noul tratament se găsesc în  Ordinul nr. 357 din 8.06.2015  referitor la introducerea tratamentului interferon-free pentru pacienții cu diferite forme clinice de infecție cu VHC (virusul hepatitic C).

De asemenea au fost publicate pe CNAS.ro documentele/procedurile pentru accesarea tratamentului fără interferon precum și lista laboratoarelor în care se fac testări gratuite pentru persoanele care au nevoie de noul tratament.

Ce fel de medic ar trebui să consultați pentru tratamentul hepatitei C? 

În momentul de față, un număr mic de specialiști au experiența necesară pentru a trata hepatita C, dar în viitorul apropiat chiar și medicii generaliști/medicii de familie vor avea posibilitatea de a trata astfel de pacienți – acest lucru va fi posibil, însă,  doar dacă casele de asigurări de sănătate nu vor impune restricții în privința furnizorilor ale căror servicii vor fi rambursate de către asiguratori.

Daca doriți să vă tratați de hepatita C și nu ati găsit încă un medic, probabil că vă întrebați ce tip de medic este cel mai bun pentru dumneavoastră. Astăzi, majoritatea oamenilor se duc la gastroenterolog sau la medicul de medicină internă – hepatolog; iar cei care au coinfecție hepatita C – HIV se tratează în continuare la medicul de boli infecțioase sau la un specialist HIV. Dar există, oare, vreun beneficiu în ceea ce privește alegerea unui anumit specialist?

Medicul gastroenterolog este un specialist al sistemului digestiv, ceea ce include intestinele, ficatul, pancreasul și vezica biliară. Iar hepatologia este considerată o subspecialitate a gastroenterologiei, care este focalizată asupra ficatului, vezicii biliare, arborelui biliar și pancreasului. Chiar dacă se pare că ar fi o idee mai bună să căutați un medic care s-a specializat în bolile ficatului, Michael W. Fried, medic, director al Centrului pentru Studiul Ficatului al Universității din Carolina de Nord  la Chapel Hill, spune că nu există un motiv fundamental pentru care hepatologii ar fi mai capabili decât gastroenterologii să trateze hepatita C.

 „Eu cred că principalul criteriu care trebuie luat în calcul este să fie interesați de hepatita C, să aibă experiență și să o considere o prioritate în managementul pacienților săi,” a spus Fried despre ce ar trebui să urmăriți atunci când vă alegeți medicul.

Într-adevar, un gastroenterolog foarte bine pregătit este expus foarte mult la hepatologie, deci dacă aveți o afecțiune hepatică gravă, ar fi cel mai bine să consultați un gastroenterolog care are experiență în tratarea hepatitei C. Medicii din ambele specialități pot face analizele necesare care să evidențieze stadiul de afectare a ficatului, de asemenea genotipul viral (foarte important în ghidarea tratamentului) și încărcarea virală. Ei pot prescrie tratamentul necesar și vă pot monitoriza pe parcursul tratamentului astfel încât orice efect secundar apărut să fie ținut sub control.

În ceea ce privește pacienții cu coinfecție hepatita C – HIV, ei pot primi tratament direct de la medicul lor specialist de boli infecțioase sau specialistul HIV, atâta timp cât este instruit și are experiență în tratarea hepatitei C. Însă, dacă ficatul este mai grav afectat, este mai bine să consultați un medic cu pregătire în tratarea ambelor probleme, un gastroenterolog sau un medic de medicină internă – hepatolog.

În această toamnă, trei noi medicamente antivirale care acționează direct asupra virusului vor primi, probabil, aprobarea de la FDA (Administrația Medicamentelor și Alimentelor) pentru a fi folosite în tratarea hepatitei C. În afară de creșterea ratei de succes a tratamentului, aceste medicamente vor duce și la diminuarea efectelor adverse, ceea ce va face tratamentul mai ușor de efectuat și mai bine tolerat. În consecință, chiar și un non-specialist sau un medic generalist va putea să preia o mare parte din cazurile de hepatita C pe viitor.

Conform lui Homie Razavi, medic în Centrul de Analiză a Bolilor din Louisville, Colorado, un model de tratament care este discutat de către comunitatea medicală presupune implicarea medicilor generaliști/ medicilor de familie în diagnosticarea hepatitei C și, respectiv, tratarea cazurilor ușoare de boală hepatică. Cazurile severe de boală vor fi referite specialiștilor.

Însă Michael Fried atenționează că această schimbare nu va fi ușoară pentru medicii generaliști/medicii de familie.

„O să fie nevoie de un efort concentrat din partea medicilor de familie să învețe despre boala hepatică, să fie capabili să diferențieze o formă severă de o formă usoară, și apoi să ia deciziile adecvate pentru pacienții lor,” spune Fried.

În plus, posibilitatea ca dumnevoastră să consultați un medic fără o pregătire specială în bolile de ficat sau un specialist în boli infecțioase pentru tratarea hepatitei C o să depindă exclusiv de casa de asigurări și dacă aceasta va fi de acord sau nu să compenseze medicii pentru timpul acordat. De curând, există vești tulburătoare pe această temă, având în vedere că unele programe de stat Medicaid și planurile de îngrijire stabilite Medicaid au început să impună noi măsuri  care restricționează rambursarea pentru rețetele prescrise pentru hepatita C doar pentru gastroenterologi, hepatologi, și medicii specialiști în boli infecțioase. Acest lucru îi exclude pe  medicii specialiști în tratarea  HIV care nu sunt specialiști în boli infecțioase (ei pot fi medici internițti sau medici de familie dar care au deja experiență în tratarea hepatitei C), și, deasemenea, sunt excluși și medicii generaliști/ de familie. În unele state, doar medicii speclialiști în boli hepatice sunt incluși în programele de rambursare ale caselor de asigurări.

Ca urmare a acestei situații, au apărut nemulțumiri în rândul medicilor. Astfel, într-o scrisoare trimisă pe 19 august către Centrele de servicii Medicare și Medicaid în Baltimore, liderii Societății Americane de Boli Infecțioase și ai Asociatiei medicale de HIV au afirmat, „Nu toți hepatologii au experiența necesară pentru a trata hepatita C și mulți dintre ei nu au suficientă experiență pentru a coordona îngrijirea complexă a pacienților cu coinfecție hepatită C și HIV, având în vedere că majoritatea sunt îngrijiți de către medici specialiști în boli infecțioase sau HIV.”

Joel Gallant, medic, șef la HIVMA spune: „doctorii specialiști HIV care includ atât specialiști în boli infecțioase cât și cei fără speclializare în tratarea bolilor infecțioase,  au tratat pacienți cu coinfecție de mulți ani. Noi considerăm hepatita C ca fiind o boală virală exact ca și HIV și tratamentul adecvat este terapie anitivirală.”

Gallant crede că aceste restricții nu au nicio legătură cu îngrijirea pacienților ci cu banii având în vedere că a crescut costul tratamentului hepatitei C odată cu introducerea pe piață a medicamentului Sovaldi (sofosbuvir) de către Gilead Sciences care costă 1.000 $ pe zi, tratamentul fiind urmat pentru o perioadă de 12 sau 24 de săptămâni.

„Când tratamentul hepatitei  C era foarte complicat și toxic, nu existau restricții legate de specialitatea medicului care poate prescrie tratamentul”, spune el. „Este foarte interesant că odată cu apariția acestor medicamente simple au apărut și restricții. Deci, singura explicație nu este complexitatea terapiei, ci un mod de a pune bariere pentru că medicamentele sunt scumpe.”

Una din organizațiile de îngrijire Medicaid care pune astfel de restricții este Pennsylvania’s Gateway Health, care nu permite medicilor care nu sunt specialiști în boli infecțioase/HIV să  primească autorizația de a prescrie medicamente pentru hepatita C. Ca răspuns la reclamația făcută de către HIVMA și Academia Americană de Medicină pentru HIV, Michael Madden, medic, vice președinte al Gateway Health, a descris noul tratament pentru hepatita C ca fiind în același timp „binecuvăntare și blestem.” El a sugerat că, pentru început, rata de succes a tratamentului hepatitei C  prescris pacienților poate să nu fie atât de mare ca cea din studiile clinice, afirmând că acesta trebuie folosit cu prudență.  Apoi a citat „costul excesiv al acestei terapii și faptul că nu a fost sponsorizată de către CMS, majoritatea programelor de stat Medicaid sau planurile de sănătate.”

Conform Donnei Sweet, medic, director și principal anchetator al Centrului de Educație și Instruire HIV din Kansas, „cerința ca un hepatolog, un gastroenterolog sau un specialist în boli infecțioase să trateze pacienți cu hepatita  C ridică mai multe probleme: în primul rand, nu există suficient de multi specialiști care să facă acest lucru acum, și, în al doilea rand,  un număr mare de pacienți au asigurare Medicaid. Iar mulți specialiști (gastroenterologii, medici de boli infecțioase) nu colaborează cu Medicaid, din cauza plăților mici.”

Traducere după un articol de Benjamim Ryan

 

hepatitaHepatita reprezintă inflamarea ficatului. Ea poate fi acută sau cronică.
Această inflamare a ficatului antrenează distrugerea, în proporţie mai mare sau mai mică, a hepatocitelor, principalele celule hepatice.
Dacă inflamarea este recentă (mai puţin de 6 luni), se vorbeşte despre o afecţiune acută.

Aceasta se manifestă prin anumite simptome care se pot întinde pe durata a câteva săptămâni:

  • îngălbenirea pielii şi a ochilor (icter),
  • urină de culoare închisă,
  • oboseală accentuată,
  • greţuri,
  • vărsături,
  • dureri abdominale, etc.

Dacă leziunile inflamatorii persistă mai mult de 6 luni, se vorbeşte despre o hepatită cronică. Aceasta se manifestă, uneori, prin oboseală (astenie). Totuşi, la anumiţi pacienţi, hepatita cronică nu trădează niciun simptom şi astfel poate să treacă neobservată.
Din cadrul hepatitelor virale, doar virusurile B, C şi D pot duce la o hepatită cronică

Te-ai întrebat vreodată dacă ai hepatită?

Programul Baylor de consiliere și testare rapidă și gratuită a hepatitelor virale B și C încearcă să îți ofere răspunsul.

Transmiterea infecțiilor hepatice virale se face mai ușor decât transmiterea HIV. Iată ce arată statisticile despre riscul de transmitere prin injectare, înțepare sau transfuzie:

  • Risc de transmitere a virusului HIV = 0.3 %
  • Risc virus hepatic B = 30 %
  • Virus hepatic C = 3 %
Mai multe persoane sunt infectate cu virusurile hepatitelor decât cele care suferă de cancer sau de infecție cu HIV, iar majoritatea nu știu că sunt infectate.

Care este situația în Constanța?

Un studiu recent arată că în județe precum Giurgiu, Tulcea și Constanța prevalența infecției cu virusul CA ajunge si la 7% din populatie (Dr. Liana Gheorghe, Spitalul Fundeni).

Din experienta programului nostru de testare am observat ca intre persoanele care vin la testare intr-o singura luna la cabinetele Baylor 6% au rezultate reactive care se confirma cu virusul hepatitic B, 3% au rezultate pozitive pentru anticorpi de hepatita C si 0.1% sunt infectate cu HIV.

Cum ma poate ajuta programul Baylor pentru hepatita?

Stim ca uneori este greu sa iti faci timp pentru sanatatea ta. De aceea la centrele Baylor din Constanta si Tulcea poti merge sa iti faci un test rapid si gratuit. Te poti programa online si aici. Daca testul tau este reactiv vei primi ajutor pentru a sti cum poti ajunge sa fii ingrijit si tratat.

Poti avea incredere in profesionalismul echipei noastre. Peste 40.000 de persoane s-au testat la Baylor pana la sfarsitul anului 2014 si fiecare in parte a fost tratata in functie de nevoile sale. Echipa noastra, formata din psihologi clinicieni specializati in consilierea pentru boli infectioase si asistente medicale cu experienta lucreaza cu pasiune si atentie si este evaluata periodic. Cabinetele Baylor sunt acreditate si toti profesionistii din cabinet au drept de libera practica.

Sunt aceleasi conditii ca si in cazul testarii HIV?

DA, asa cum probabil stii, la centrul Baylor testarea are trei calitati definitorii ( cei 3C):

  • este confidentiala
  • se bazeaza pe consimtamantul tau
  • este insotita intotdeauna de consiliere

Ce fel de teste se fac la Baylor?

Singurul Centru de Excelenta din Romania care ofera testare gratuita si confidentiala, insotita de consiliere pre si post test, este Centrul Baylor din Constanta. Testele efectuate de noi sunt rapide si ofera posibilitatea comunicarii unui rezultat care ne arata daca persoana testata s-a intalnit cu virusurile. Testele de anticorpi pentru hepatita C, respectiv antigen „s” pentru hepatita B reprezinta primii pasi in diagnosticarea hepatitelor virale produse de aceste doua virusuri. Testarea se efectueaza in cabinetele fixe, din Constanta si Tulcea sau cu ajutorul laboratorului mobil in zonele rurale ale acestor doua judete.

Daca testul are un rezultat reactiv poti apela in continuare la serviciile de orientare si ingrijire oferite gratuit de Baylor. Serviciile se adreseaza atat celor nou diagnosticati prin programul de testare, cat si celor care au deja un diagnostic. Serviciile complementare de ingrijire oferite pacientilor cu hepatita C sunt in special de suport psihologic si social: evaluarea depresiei, grupuri de suport (intalniri cu persoane care se confrunta cu aceeasi problema), intalniri de informare intre pacienti si medici, consiliere pentru adaptarea la diagnostic sau pentru aderenta, referirea catre un medic specialist, in cazul unui rezultat reactiv, sprijin din partea departamentului psiho-social pentru intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea tratamentului.

Echipa noastra va sta la dispozitie pentru informatii sau detalii despre programele Baylor de luni pana vineri, intre orele 8:30 – 16:30, la numarul de telefon 0241/691.730 sau pe e-mail la secretariat@baylor-romania.ro 

Informatii Utile

Hepatita semnifica o afectare a ficatului care este caracterizata prin prezenta celulelor inflamatorii in tesutul hepatic. Afectiunea se poate vindeca de la sine, sau poate progresa catre distrugerea ficatului.

Hepatita este acuta atunci cand dureaza mai putin de 6 luni si cronica atunci cand persista mai mult. Grupul de virusi hepatici cauzeaza cele mai multe situatii de boala, insa hepatita poate fi produsa si de toxine (cum ar fi cele din alcool), sau de alte infectii si tulburari autoimune. Poate avea o evolutie subclinica, atunci cand persoana nu se simte bolnava. Pacientul se simte rau (devine simptomatic) atunci cand boala afecteaza functionarea ficatului (legata de indepartarea substantelor toxice din corp, controlarea compozitiei sangelui sau producerea de bila pentru digestie).

Virusurile hepatice au fost notate alfabetic de la A la G, cu diferente notabile intre ele: virusurile A si E se transmit pe cale fecal- orala si de regula sunt boli acute care nu se cronicizeaza. Hepatitele B,C,D si G se transmit prin fluide biologice si au potential crescut de cronicizare.

De exemplu, in cazul hepatitei C este important de stiut ca nu toate persoanele infectate vor dezvolta hepatita cronica (la 15% infectia nu evolueaza spre hepatita cronica).  Totusi 85% dintre persoane vor dezvolta hepatita cronica, iar dintre acestia 17% vor evolua spre ciroza hepatica, iar 2% spre cancer hepatic.