De ce este importantă lecţia Coreei de Sud pentru cadrele medicale

Coreea de Sud nu a înregistrat nici un caz de infectare în rândul personalului medical ca urmare a lecţiilor învăţate în 2015, când Coreea de Sud a fost afectată de sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Citiţi mai jos despre MERS.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cheamă guvernele „să asigure testarea unui număr cât mai mare de persoane pentru a putea fi izolate focarele şi oprită răspândirea virusului.”

Austria va începe să folosească mai multe teste rapide pentru a putea examina sute de mii de persoane cât mai repede posibil.

Serbia trece la testarea în masă pentru COVID 19 şi extinde spaţiile de îngrijire în stadioane și hoteluri.

Acum, în România:

În 23.03, Institutul Naţional de Sănătate Publică a emis „Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19)” din care reţinem „Algoritmul de testare pentru COVID-19, internare şi externare valabil începând cu data de 23/03/2020”

Cităm din documentul elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile: „Aceste recomandări au la baza documentul elaborat de Comisia Europeană, pe baza sfatului științific oferit de Centrul European de Control al Bolilor (ECDC).

Algoritmul de testare pentru COVID-19, internare si externare

În vederea optimizarii activităților de testare pentru COVID-19, de internare şi de externare, vă rugăm să respectaţi următorul algoritm:
1. Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:
Aceste recomandări au la baza documentul elaborat de Comisia Europeană, pe baza sfatului științific oferit de Centrul European de Control al Bolilor (ECDC).
În acest moment Romania se află în stadiu pre-epidemic, înregistrându-se cazuri de import și cazuri de transmitere locală restrânsă, neexistând încă dovezi de transmitere intra-comunitară susţinută.

În aceste conditii strategia trebuie sa fie axată pe detectarea rapidă a cazurilor de COVID-19, în vederea limitării transmiterii, și pe obținerea de dovezi de transmitere comunitară nedetectată.

Astfel, prioritizarea testării în ordine descrescatoare a importanței este următoarea:
1. Persoane simptomatice cu istoric de călătorie internaţională;
2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Personal medico-sanitar simptomatic;
4. Cazuri de SARI fără altă etiologie (negativi la test de gripă), din TOATE categoriile de varstă și din TOATE spitalele;

5. Persoane instituționalizate simptomatice

Categoria de pacienţi Testare
imediată
Recomandare
internare
Testare ulterioara si
externare
1. Persoane simptomatice cu
istoric de călătorie
internaţională
DA Izolare în spital dacă
rezultatul este pozitiv
2 teste negative la interval de 24 de ore, din momentul în care medicul curant consideră că evoluţia clinică a pacientului permite externarea
2. Contacti simptomatici ai cazurilor confirmate DA Izolare în spital dacă
rezultatul este pozitiv
Idem
3. Personal medico-sanitar simptomatic DA rezultatul este izolare în spital dac pozitivă Idem
4. Cazuri de SARI fără alta etiologie, din TOATE categoriile de varstă și din TOATE spitalele DA Internarea peste noapte
face parte din definiţia
de caz SARI.
Rămâne în izolare în
spital dacă rezultatul
este pozitiv.
Idem
5. Persoane instituţionalizate
simptomatice
DA Izolare în spital dacă
rezultatul este pozitiv
Idem

Testarea se face DOAR la recomandarea medicului, atat în sistemul public, cât şi în cel privat de sănătate.

  1. Categorii de persoane care NU fac obiectul testarii:
Categoria de persoane Testare Recomandare Testare ulterioară
Contacţi asimptomatici ai cazurilor confirmate, inclusiv personal medico-sanitar NU Auto-izolare la domiciliu
14 zile de la ultimul contact
La apariţia simptomatologiei
în decurs de 14 zile de la
ultimul contact
Persoane asimptomatice cu istoric de călătorie internaţională NU Carantină, respectiv auto izolare la domiciliu 14 zile
de la data intrării în
România
La apariţia simptomatologiei

în decurs de 14 zile de la data
intrării în România

SARI = Infecţie Respiratorie Acută Severă”

Lecții învățate în urma epidemiei de MERS-CoV din 2015 în Coreea de Sud

  • Un singur caz ratat poate declanșa un focar imens, care se poate răspândi la nivel național
  • Prima linie de apărare nu este scanerul termic din aeroport. Este vorba de întregul personal medical din clinici/spitale.
  • Datorită deteriorării bruște stării de sănătate a pneumoniei infecţioase acute severe în jurul zilei de 7 a bolii, pacienții se pot prezenta la secţia de primiri urgenţe sau pot fi internați în secția de terapie intensivă, conducând la infectarea personalului medical care nu poartă echipament individual de protecţie adecvat şi a altor pacienţi.
  • Se pot produce evenimente epidemiologice grave care să conducă la închiderea unor secţii, în special a celor de primiri urgenţe, sau la închiderea întregului spital.
  • Pacienții pot transmite MERS-CoV cu două zile înainte de debutul simptomelor. Depistarea și izolarea timpurie sunt de importanță critică.
  • Este necesară o strategie agresivă pentru carantină, mai ales atunci când un număr mare de persoane sunt expuse în sistemul de servicii medicale.
  • Impactul socioeconomic este imens. MERS a „costat” Coreea de Sud 8,5 miliarde de dolari americani.

Una dintre caracteristicile focarului de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în Coreea de Sud a fost aceea că transmiterea virusului a implicat atât transmiterea intra-spitalicească cât şi transmiterea de la un spital la altul.

Coreea de Sud s-a confruntat cu cel mai mare focar de MERS din afara Orientului Mijlociu: 186 de cazuri confirmate dintre care 36 de decese până la data de 26 iulie 2015. Toate cazurile confirmate au fost considerate a fi infecții dobândite în spital, cu doar trei excepţii, un caz de transmitere în gospodărie şi alte două cazuri unde modul de dobândire a virusului nu a fost elucidat.

Sistemul coreean de asistenţă medicală a evaluat cu atenţie aspectele de vulnerabilitate semnalate de apariţia focarelor intraspitaliceşti de MERS şi a elaborat planuri de contramăsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, a apărut „Ghidul de prevenire şi control al infecţiilor MERS pentru unităţile de asistenţă medicală”. Documentul include măsurile practice de control și prevenire a infecțiilor cu coronavirus.

Ghidul avertizează că unităţile de hemodializă pot deveni epicentre de focar MERS-CoV, deoarece pacienții cu hemodializă trebuie să primească terapie de substituție renală chiar și în timpul existenţei focarului, riscul de expunere MERS-CoV fiind permanent.

Pe durata epidemiei de MERS din Coreea s-a constatat că o unitate de hemodializă avea un pacient cu MERS din totalul de 104 şi că 18 cadre medicale au fost expuse la MERS-CoV. Unitatea de dializă a continuat să funcţioneze cu toţi pacienţii care au fost expuşi pentru care s-a decis izolarea în respectiva unitate medicală. Unitatea de hemodializă a primit prijinul Societăţii Coreene de Nefrologie în toată această perioadă în care pacienții expuși au rămas izolați în unitate. Pe durata izolării nu a mai fost înregistrat niciun nou caz de transmitere a infecţiei.

După această experiență de succes, autorităţile au elaborat un ghid pentru toate unităţile de hemodializă care îngrijesc persoane cu infecţie cu virusuri din familia coronavirus, în particular cu MERS.

Coreea de Sud a aflat în 2015 cât de mare este importanţa izolării persoanelor care prezintă simptome respiratorii acute în unităţile spitaliceşti, mai cu seamă în secţiile de urgenţă şi a limitării accesului contactelor inutile (furnizori, aparţinători, etc.).

Angajaţii din sistemul medical şi MERS-CoV

Cu titlu de exemplu, literatura de specialitate consemnează cazul unui asistent medical de sex feminin în vârstă de 39 de ani care a fost infectat cu MERS-CoV în timpul unei resuscitări cardiopulmonare care a durat 1 oră pentru un pacient MERS care avea pneumonie.

Supravegherea serologică efectuată pentru infecție asimptomatică în rândul cadrelor medicale implicate în îngrijirea directă a pacienților MERS a arătat că 0,3% dintre acestea au avut rezultate pozitive la testele cu MG-CoV IgG efectuate printr-o analiză imunofluorescentă indirectă.

La cadrele medicale care nu au folosit echipament de protecție individuală adecvat, seropozitivitatea a fost de 0,7%, comparativ cu 0% în cazul cadrelor medicale care au utilizat echipament individual de protecţie adecvat.

Controlul focarului s-a realizat prin colaborare privat-publică

Guvernul a solicitat Societății Coreene de Boli Infecțioase (KCDC) să participe la controlul focarului MERS. A fost constituită o echipă de răspuns rapid, formată din 15 medici infecţionişti şi doi specialişti în controlul infecțiilor.

Acest grup de lucru a iniţiat o serie de propuneri pentru prevenirea viitoarelor epidemii, printre care şi înfiinţarea unui sistem de alertă rapidă cu privire la cazurile înregistrate, echiparea cu suficiente instalaţii de izolare a persoanelor diagnosticate cu infecții respiratorii, educarea și instruirea personalului medical în domeniul bolilor infecţioase. Acestora li s-a adăugat un set de măsuri care vizează controlul vizitatorilor în spital şi supraaglomerarea.

Dacă doriţi să aprofundaţi lecţia învăţată de societatea coreeană din epidemia de MERS puteţi citi aici mai mult (articol în limba engleză).

Share

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Share on email
Share on print

Articole similare