Chipuri ale emoției

Nu, aceasta nu este o știre. Este doar o scurtă documentare a câtorva ore la birou, ore în care viața ne dezvăluie statura eroilor printre care trăim și generozitatea discretă ca fapt cotidian. Uneori uităm, între proiecte și termene că avem privilegiul să descoperim măreția umanității în semenii noștri.

Știți ce emoții pot năvăli peste tine într-o zi obișnuită de lucru? Vă enumerăm câteva dintre cele pe care le-am experimentat noi:

Să vezi lacrimi de bucurie în ochii Stelei Piciorea la o serbare de Crăciun, atunci când peste ani, este înconjurată de părinții cărora munca și îngrijirile sale le-au oferit darul unor vieții sănătoase peste o generație:

Colega noastră a îngrijit tinere mame care, la vârsta copilăriei făceau parte din cea mai mare cohorta de copii infectați ci HIV. Copiii lor s-au născut sănătoși și au fost monitorizați până la 18 luni de echipa psihosocială care s-a asigurat în acest fel că nou născuții nu au virusul care a marcat dramatic viața generației părinților.

Să vezi apoi un fotograf, pe Cristian Vasile, care la capătul unui zbor din Dubai și al unei curse cu mașina de la București la Constanța, a imortalizat emoția celor peste 60 de părinți din sala de ceremonii a muzeului militar.

Cristian nu avea nevoie de explicații: când am încercat să îi spun ce stă în spatele unei serbări de Crăciun ca alte câteva mii de asemenea evenimente care traversează această perioadă, cu copii, părinți, cântece și poezii, daruri frumos împachetate, el mi-a răspuns doar „Știu, ei sunt o parte dintre copiii prețioși”. M-am simțit obligată să tac pentru că povestea e prea mare pentru a fi cuprinsă în câteva cuvinte iar oamenii care au donat timp și meșteșug știau deja de mulți ani despre victoria vieții dusă peste o generație.

Să vezi echipa Muzeului Militar Regele Ferdinand cum deschide ușile larg pentru a primi ci căldură și cu sufletele încărcate de bucurie micii oaspeți: sala de ceremonii și-a așteptat micii oaspeți și pe membrii familiilor lor deja decorată, cu bradul împodobit.

Să vezi apoi cutiile enorme cu daruri oferite de angajații Petrom copiilor prețioși, putem spune deja „conform tradiției”, de aproape un deceniu, pentru că, în fiecare an, Cornelia Zărnescu, Community Social Responsibility Specialist Upstream Division, Domestic Assets B.U., Asset X Petromar, Business Office OMV Petrom, este mesagerul colegilor săi.

Scrisorile primite de la copiii din comunitate sunt adoptate de angajații Petrom din toată țara. Acestea, imediat după ce sunt colectate, sunt publicate în intranet iar angajații, individual sau în grup, aleg să pregătească pachetul cu daruri al unui copil. Anul acesta au primit daruri 36 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani.

Să vezi magia rezultată din implicarea asistentului social Florica Niculaie, manager de proiect, pe parcursul mai multor săptămâni, pentru colectarea datelor necesare și gestionarea relației cu reprezentantul donatorilor. Ce te înmărmurește la Florica, sau Florance așa cum o știu copiii și părinții lor, este puterea ei de transfigurare totală și talentul natural cu care rezolvă situații complicate de îndată ce acestea se ivesc.

Florica Niculaie este omul care cunoaște și a urmărit îndeaproape fiecare familie, fiecare copil din județ, care a parcurs probabil distante care, însumate, ar fi cât de la pământ la Marte și înapoi de trei ori pentru a se asigura ca părinții se îngrijesc așa cum trebuie.

Și să ai prilejul să primești voluntari de la Liga Studenților UMC, care au acceptat să anime petrecerea copiilor în roluri de Moș Crăciun sau de spiriduși, care le-au dăruit copiilor timpul lor și care, la sfârșit ne/au mulțumit, ei bine da, ei nouă, că le-am oferit experiența acelor ore.

O altă zi la birou: ziua de 17 decembrie a fost acel prilej de fundamentare a lecțiilor despre ce înseamnă să fii un intermediar al binelui, despre știința de a face binele care răspunde unor nevoi esențiale ale unora dintre membrii comunității, despre adevăratele chipuri ale eroismului și generozității semenilor.

Share

Articole similare