Experţii identifică un set de măsuri care trebuie respectate pentru a putea fi redeschise în siguranţă toate activităţile economice: numărul cazurilor trebuie să înregistreze scăderi timp de 2 săptămâni, spitalele ar trebui să aibă capacitatea de a trata toţi pacienţii cu coronavirus şi ar trebui să fie testate toate persoanele simptomatice.
Din 15 mai, s-au relaxat măsurile de control prin izolare voluntară sau prin izolare şi carantină impuse de autorităţile de sănătate publică. La data trecerii de la starea de urgenţă la cea de alertă, numărul de cazuri noi de COVID-19 raportate zilnic era staţionar, la peste 200 de cazuri noi/zi. Putem considera că trecerea din starea de urgenţă în cea de alertă a fost, din punct de vedere sanitar, prematură.
Este la fel de adevărat însă că, din punct de vedere al impactului psihologic asupra populaţiei şi din punct de vedere economic, măsurile sunt binevenite. Să ne concentrăm pe aspectele sanitare. Putem începe prin prezentarea a două situaţii de notorietate, cea de la fabrica de frigidere Găieşti, Prahova, unde „producătorul de electrocasnice Arctic a anunţat pe 16 mai că închide temporar fabrica, după confirmarea a 66 de cazuri de COVID-19 în rândul angajaţilor” şi cea din parcul Herăstrău, unde, în seara de 15 mai, s-a adunat un număr foarte mare de persoane „în special tineri, pentru care regulile de distanţare cerute de autorităţi nu există. […] Oamenii și-au improvizat însă locuri în care stau ca la terasă, chiar și în grupuri de zece persoane. Puțini poartă măști și nu se sfiesc să se îmbrățișeze.”
Ce este şi cum funcţionează Your COVID-19 Risk?
Vorbim despre comportamente, despre schimbarea acestora, despre adoptarea unora noi. Este simplu să facem recomandări de distanţare, igiena mâinilor şi izolare. Mai dificil este să obţinem schimbarea, şi aici intervine Your COVID-19 Risk: experţii în psihologia sănătăţii şi în comunicare medicală vor reuşi să afle care sunt motivaţiile fiecărei persoane şi, în viitor, mesajele vor putea fi calibrate în funcţie de cunoaşterea motivaţiilor şi de specificul regional. Prin colectarea informațiilor în mod anonim, echipa care răspunde de acest test va putea transmite autorităţilor date concrete care vor ajuta la elaborarea mesajelor și recomandărilor potrivite profilului psihologic al populaţiei din România.Oamenii de știință oferă publicului un test online, elaborat special pentru a ajuta românii să rămână în siguranță în această perioadă. Oricine își poate calcula scorul și afla ce comportamente îi cresc riscul în perioada stării de alertă. În doar 3 minute testul calculează scorul personal cu privire la:
- Riscul de a fi expus
- Riscul de a fi contaminat
- Riscul propriu în comparație cu riscul celor dragi
- Profilul comportamental în perioada stării de alertă.
Igienă, distanțare și măști. Omiteţi o componentă şi numărul de cazuri va creşte
Diana Taut, lector universitar doctor în cadrul departamentului de Psihologie al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specialistă în psihologia sănătății publice și clinice şi psihologia consumatorului ne explică: “Instrumentul de evaluare a riscului nu se dorește a fi un instrument de elaborare a unui profil psihologic, nu este genul de test rapid pe care îl facem pe rețelele de socializare, ca să ne treacă timpul. Este un test scurt, care să te facă să reflectezi activ la comportamentele tale riscante în ceea ce privește contaminarea proprie și infectarea celorlalți cu noul coronavirus.”
Sunt două luni de când populaţia continuă să fie expusă mesajelor despre importanţa aplicării măsurilor de igienă, de distanţare, de izolare voluntară, de purtare a măştilor în spaţii publice închise. Există, este adevărat, şi un grad mare de conformare, dar se mai fac încă greşeli. Sau recomandările sunt de-a dreptul ignorate de către o minoritate foarte diversă, în numele libertăţii greşit interpretate.“Comportamentele cheie sunt aceleași pe care le știm cu toții: spălatul mâinilor, izolarea socială pe cât posibil, distanțarea socială în spații publice, măsuri de prevenire la îndemâna oricui,” ne spune Diana Taut.
Oamenii au aflat că spălarea mâinilor este esențială pentru a opri transferul picăturilor de pe suprafețe către nas, gură și ochi. Frecvenţa spălării mâinilor este importantă: un studiu arată că spălarea mâinilor de cinci ori pe zi, reduce cu până la 45% cazurile de infecţii respiratorii. Cu cât ne spălăm mâinile corect şi des, riscurile de îmbolnăvire scad. Sperăm că în aceste două luni de informare şi învăţare, procentul celor care se spală corect pe mâini depăşeşte firavul 5%.
Virusul SARS-CoV-2 poate fi transmis de persoanelele infectate înainte ca acestea să prezinte simptomele bolii. Anchetele epidemiologice dovedesc cum pacienţii care încă nu prezintă simptome sau care se află la debutul bolii se dovedesc a fi vectorii de transmitere a bolii. De aceea este important ca fiecare persoană să cunoască riscurile şi să aplice măsurile recomandate de reducere a acestora.
Motivul pentru care vedem că recomandările combină măsurile de distanţare cu purtarea măştilor este acela al „controlului surselor”: aplicarea lor simultan va bloca răspândirea aerosolilor cu încărcătură virală de la o persoană cu infecţie activă dar necunoscută ori asimptomatică.
„Deși întrebările despre risc nu se referă și la purtarea măștii faciale în spații închise (vom introduce acest lucru în varianta 2), utilizatorii vor primi, în feedbackul personalizat pe baza răspunsurilor lor, și memento-uri legate de masca facială. Noi sperăm ca utilizarea lui să conducă la creşterea, în primul rând a gradului de conștientizare și, mai apoi, a celui de acceptabilitate al acestor măsuri simple de autoprotecție și de protejare pentru sine şi pentru ceilalţi.” – Diana Taut
Vă încurajăm să participaţi la evaluarea riscului de infectare sau transmitere.
Mai multe informaţii Puteţi afla mai multe la adresa https://www.fundatiabaylor.ro/covid-19 sau contactând reprezentanţii echipei de voluntari din România la adresa pr@baylor-romania.ro.
